Luna august, în calendarul spiritual, agrar și social al românilor
Luna august ocupă un loc aparte în calendarul spiritual, agrar și social al românilor, fiind dominată de o serie de sărbători religioase și tradiții populare care structurează viața comunităților rurale și urbane deopotrivă.
Articol de Simona Lazăr, 06 August 2025, 16:38
Dincolo de marcajul său temporal ca lună de vară, de concedii și vacanțe, august păstrează în memoria colectivă românească o simbolistică complexă, îmbinând elemente creștine, precreștine și seculare.
1. Schimbarea la Față (6 august)
Această sărbătoare marchează, în tradiția ortodoxă, momentul în care Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor în slavă pe Muntele Tabor. În mentalul popular, această zi semnalează o cotitură climatică și spirituală: se crede că „se schimbă fața naturii” – frunza îngălbenește, iar vara începe să apună. Tradițiile impun oprirea lucrului la câmp, respectarea postului și evitarea certurilor. De asemenea, se spune că în această zi, cei care nu respectă sărbătoarea „rămân cu fața schimbată”.
2. Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Cunoscută și ca „Sfânta Maria Mare”, este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale verii și un reper în calendarul popular românesc. Este însoțită de pelerinaje importante (ex. Nicula, Putna, Moisei), de rugăciuni pentru ploaie sau recoltă, dar și de un puternic caracter marian, reflectat în onomastici și ritualuri de protecție. În zonele pastorale, sărbătoarea marchează întoarcerea turmelor de la munte și este considerată „miezul verii pastorale”.
3. Sfântul Alexandru (30 august)
Această zi încheie ciclul marilor sărbători de vară și este închinată protectorului oamenilor bolnavi de friguri, fiind celebrată prin rugăciuni și ofrande pentru sănătate. Deși mai puțin cunoscută la nivel urban, în spațiul rural, Sfântul Alexandru este considerat un prag simbolic între vara târzie și începutul toamnei, când încep pregătirile pentru noul an agricol.
4. Obiceiuri seculare și sociale
În mentalul colectiv românesc, august este și luna nedeilor, bâlciurilor și târgurilor tradiționale, manifestări cu rol de socializare și echilibru economic. Aceste evenimente, adesea asociate cu hramurile bisericilor locale, reunesc comunitățile, marchează logodne, întăresc relații familiale și oferă un spațiu de exprimare artistică (dansuri, muzică, meșteșuguri).
5. Luna august în context contemporan
Pe lângă încărcătura sa tradițională, august este perceput astăzi în România ca lună a vacanței colective – în orașe, activitățile încetinesc, iar fluxul turistic atinge apogeul în zone montane și pe litoral. Totuși, în sate, rămâne o lună marcată de activitate agricolă intensă (strânsul fânului, începutul culesului) și de respect față de ciclul naturii.
Concluzie
Sărbătorile lunii august reflectă o dublă ancorare a culturii românești: una religioasă, legată de ritmul liturgic al ortodoxiei, și alta populară, modelată de agricultură, climă și tradițiile străvechi. În mentalul colectiv românesc, august nu este doar o lună de relaxare, ci un spațiu-temporal al echilibrului, al tranziției și al sacralizării verii. Persistența acestor semnificații, chiar și în epoca modernă, dovedește vitalitatea memoriei culturale și capacitatea comunităților de a păstra sensuri profunde în mijlocul schimbării.
