România mamelor minore: Una din zece nașteri provine de la adolescente
România continuă să se confrunte cu un fenomen îngrijorător: tot mai multe fete devin mame înainte de a împlini 18 ani. Datele oficiale arată că problema nu este una izolată, ci o realitate prezentă de mai mulți ani în societatea românească.
Articol de Ramona Alexandrescu, 06 Martie 2026, 18:38
Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii „Viața la țară”, unde Silvia Burcea, coordonator al programului Sănătatea Mamei și Copilului din cadrul organizației Salvați Copiii România, a fost invitata jurnalistelor Tatiana Mircea și Ramona Alexandrescu.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 au fost la mame cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. În alte 601 cazuri, mamele aveau sub 15 ani.
Mai mult, 23 dintre aceste fete au născut deja al doilea copil, iar o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară.
„România se confruntă cu o problemă serioasă în ceea ce privește numărul mamelor adolescente. Nu este o situație apărută recent, ci una care durează de mai bine de zece ani”, a explicat Silvia Burcea în timpul emisiunii.
Fenomenul, mai frecvent în anumite județe
Cele mai multe nașteri la fete sub 15 ani au fost înregistrate în Mureș (60 cazuri), Bacău (34), Bihor (31), Dolj (29) și Brașov (27). În grupa de vârstă 15–19 ani, Mureș se află din nou pe primul loc, cu 813 mame adolescente, urmat de Brașov, Dolj, Bihor și Constanța.
De cele mai multe ori, sarcinile apar fără ca adolescentele să fie pregătite pentru o astfel de responsabilitate. În multe cazuri, fetele renunță la școală și rămân fără sprijin.
Am întâlnit adolescente care ne-au spus că au simțit rușine, teamă sau chiar izolare din partea celor din jur. Din păcate, multe dintre ele nu își mai continuă studiile - Silvia Burcea
Organizația Salvați Copiii lucrează de mai mulți ani în comunități vulnerabile și a observat că majoritatea fetelor își cresc copiii în familie, dar în condiții dificile. În mediul rural, copiii sunt rar abandonați, însă sunt crescuți în condiții grele.
„De cele mai multe ori responsabilitatea rămâne doar în sarcina fetelor. Foarte puține dintre ele își cresc copiii împreună cu partenerii”, a mai spus reprezentanta Salvați Copiii.
Un alt motiv important al fenomenului este lipsa educației pentru sănătate. Aproximativ 30% dintre adolescentele intervievate spun că informațiile despre sexualitate provin din discuții cu prietenii sau rudele, nu dintr-un program educațional organizat.
Specialiștii consideră că educația pentru sănătate ar trebui introdusă mai devreme în școli.
„În prezent, aceasta se face abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul părinților. Este prea târziu, mai ales dacă vedem cazuri de fete însărcinate la 11 sau 12 ani”, a subliniat Silvia Burcea.
În alte țări europene, precum Danemarca sau Olanda, educația pentru sănătate este obligatorie și face parte dintr-o strategie mai amplă de prevenție, iar rezultatele arată că tinerii sunt mai bine informați și iau decizii mai responsabile.
Reprezentanții organizației spun că problema nu poate fi rezolvată doar prin educație, ci printr-o colaborare mai bună între instituțiile statului, programe de prevenție și sprijin real pentru adolescentele aflate în situații vulnerabile.
„Este nevoie ca statul, școala și comunitatea să lucreze împreună. În prezent, responsabilitatea cade prea des doar pe umerii acestor fete, care sunt, de fapt, încă niște copii”, a concluzionat Silvia Burcea.
