Ascultă Radio Antena Satelor Live

Trei colinde și alte tradiții de Crăciun din Țara Lăpușului

De-ar fi Crăciunul cât e anul de lung şi de-am bate ţara în tot întinsul ei, culegând în fiecare ceas obiceiul de ziua Naşterii Domnului mereu din alt sat, şi tot n-am găta... Colinde sunt cu sutele, poate cu miile.

Trei colinde și alte tradiții de Crăciun din Țara Lăpușului

25 Decembrie 2022, 18:32

Credinţe şi cutume, aşijderea. Legenda venirii pe lume a Pruncului Sfânt, poveştile Crăciunoaiei şi ale Moşului cel bun îşi află altă “spunere”. De-aceea, ştiu, dacă azi vă voi istorisi cum petrec lăpuşenii Crăciunul la Cupşeni, tot veţi găsi ceva de care să vă miraţi.

Din Caietele monografice ale satului Cupşeni (colecţia Samoilă Nodiş) dezghioc câteva obiceiuri care-nsoţesc (ori, mai bine, aş zice: definesc) Crăciunul. Ajunul sărbătorii printre tot satul în mari pregătiri. Femeile încheie pregătirea mesei, bărbaţii aşază ultimele lucruri în gospodărie, iar copiii se pornesc la colindat (că doar le-a ajuns tot postul să înveţe versurile colindelor!). Şi azi, în Ajun, copiii încă îmbracă haina tradiţională: cioareci albi cu dungă neagră, sumane negre ori gri, în picioare – obiele albe, de lână, şi opinci (de cauciuc ori din piele de porc). Sub sumane, au cămăşi de in sau cânepă, brodate, pieptar înfundat (închis pe piept, cusut cu model de lână colorată) şi pe cap căciuli (băieţii), năfrămi înflorate (fetele). Tot aşa se îmbracă şi ăi mai mari, adolescenţii, tinerii satului (băieţi de-nsurătoare) ori oamenii în toată firea.

Există un “orar” al colindelor. De cum se lasă seara, pleacă în colind copiii mici (6-12 ani). Ei se aşază sub fereastră şi-ntreabă-ntr-un glas: “Slobodu-i de colindat?”. La răspunsul afirmativ, se porneşte colinda. “Să-nchinăm pe sub podele/ Să ne deie gazda mere”... zice un pruncuţ. “Să-nchinăm pe sub butuci/ Să ne deie gazda nuci”... zic ceilalţi, îmbujoraţi de ger. Ei, şi cum să nu le deie gazda. Şi mere, şi nuci... Le deschide uşa, îi cheamăîn casă, le dă să puie în straiţă şi fructe, şi colaci, şi le mai dă, să-şi dreagă glasul, o cană cu mied (băutură dulce, din miere şi apă ori din zahăr ars şi apă). Memoria etnologului reţine că pe vremuri, când făina era puţină, colacii erau mărunţi, cât să înşiri mai mulţi pe un fus. Acum sunt mai mărişori şi mai pufoşi...

Pe la ceasurile nouă, obosiţi, copiii se întorceau spre casă. Între timp se porniseră prin sat cetele de adolescenţi – fetele aparte, feciorii şi ei în grup separat. Fetele, mai sfioase, mergeau pe la casele rudelor. Băieţii, mai curajoşi, cercau pe la casele cu fete de măritat, dar şi pe la neamurile fiecăruia dintre cei 10-15 feciori din grup, pe la vecini şi, musai, la preot. După aceea, veneau la rând notabilităţile satului - învăţătorul şi profesorii, doctorul, primarul... Abia după miezul nopţii, când şi tinerii se adunau pe la casele lor, se pornea colinda bărbaţilor satului, cei trecuţi de 30-40 de ani, până-n 60 – adică tot oameni în putere. Notează culegătorul de folclor: “După miezul nopţii începeau colindatul bărbaţii de 40-60 de ani şi mai ales de pe Poderei sau Dunga/Banda Podereiului. Se şi spunea în sat Colinda Podereienilor. Podereiul – un platou pe deal în sus – era considerat cel mai bogat din sat, acolo păstrându-se mult mai bine obiceiurile. Era situat lângă biserica cu hramul Sf. Ilie Prooroc, construită la 1600. Cei de pe creastă erau numiţi costari, cei din sus – susănari, cei din jos – josănari. Bărbaţii, ca şi femeile, aveau în repertoriu colinde străvechi. Foarte de demult, cum spun oamenii, colinda poderenilor era “În grădina raiului”. Ei aveau voci puternice, frumoase. Erau acompaniaţi la fluiere sau clarinete, viori”...
Şi sunau vocile lor, împletite cu sunetul instrumentelor, de se înălţau în văzduhul limpede cum e cristalul. Până la stele urca, în noapte, colinda lor. Gazdele, emoţionate, îi ascultau în pragul uşii, şi Dumnezeu în pragul cerului...
Apoi, erau chemaţi în casă şi omeniţi cu ţuicăde prune neîndulcită - “verde”, zic cupşenarii – cu colaci, cu mere şi nuci. După care plecau şi la altă casă se auzea cântecul... “Viţă”verde iadăra...” Colindul se termina abia a doua zi, pe la nămiezi.
Mai erau şi alte obiceiuri în sat, la Cupşeni. “Ţiganii”, cei mascaţi precum “moşii” din priveghiul morţilor, numiţi aşa căci îşi mânjeau faţa cu funingine şi îmbrăcau haine “rele”, colindând pe sub ferestre cu voce schimbată, piţigăiată. Se mai mergea cu “Steaua”, cu “Irozii”, iar în dimineaţa de Crăciun băieţii – cei mici, care începuseră colindul în Ajun, îl încheiau mergând “în ptez”, rostind... “Dimineaţa lui Crăciun” şi prevestind belşugul şi sănătatea gazdelor.

Colinde:

Rămuţ, rămurat

Rămuţ, rămurat
Cu poame-ncărcat
Vântu l-o suflat
Poamele-o picat.
Boierii-şi vineau
Poame să-şi culeagă
Pe mânuri, prin sânuri
Prin mânici de şinuri.
Luna-n drum le-o stat
Frumos i-o-ntrebat:
- Ce v-aţi căpătat?
- Ia, mere şi pere,
De la sfântu Soare
Cu mare rugare
În coate şi-n gerunte
Pe cel vârv de munte.
(Colecţia Petrică Scăunaşu, Oarţa de Sus)

Omule, da’ ce grăieşti

Omule, da’ ce grăieşti
Viţă verde iadăra,
Mult ai vre tu să trăieşti.
Copacu-i cu rădăcină
Şi-a lui vreme încă vine,
Uscă-i-se crengile,
Sacă-i rădăcinile,
D-apoi tu că eşti de lut
Cum nu ti-i băga-n pământ
C-acolo nu-ţ trebe ’mnică
Nici aur, nici argint
Numa suflet drept şi sfânt.
Tu pi-ala de nu li-i ave
Nici acolo nu-i şede
Numa-n fundu iadului
Pe perina dracului.
(Colecţia Petrică Scăunaşu, Oarţa de Sus)

Pe marginea cerului

Pe marginea cerului
În înaltul soarelui
Este-un brad mândru-nverzit
Cu steluţe-mpodobit
Sub el este Dumnezeu
Judecând pe servul Său
- În rai Eu, când te-am adus,
Rege peste rai te-am pus,
Toţi pomii tu i-ai primit,
Din unul ai fost oprit;
Din el poame ai mâncat
Şi-ai făcut mare păcat!
Pentru păcate, Adame,
Am primit piroane-n palme,
În palme şi în călcâie,
Mila Domnului să fie!
(Colecţia Călin Volfart, Ferneziu)

Limba și tradițiile  românești înfloresc la Cernăuți
Traditii, datini, obiceiuri 27 Noiembrie 2023, 15:27

Limba și tradițiile românești înfloresc la Cernăuți

Pe teritoriul Ucrainei trăiesc în acest moment peste 400.000 de vorbitori de limba română, dintre care doar în regiunea...

Limba și tradițiile românești înfloresc la Cernăuți
"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești
Traditii, datini, obiceiuri 10 Noiembrie 2023, 16:10

"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești

Sărbătoarea de Lăsatul Secului pentru Crăciun va avea loc duminică, 12 noiembrie, doar pe Valea râului Topolog, la granița...

"Hramul satului de lăsata Secului" la Urluiești
Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri
Traditii, datini, obiceiuri 03 Noiembrie 2023, 11:14

Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri

Tradiţiile momârlanilor din oraşul Uricani şi localităţile din zonă vor fi promovate printr-un nou proiect cultural.

Tradiţiile momârlanilor din zona Uricani, promovate de tineri
La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari
Traditii, datini, obiceiuri 27 Octombrie 2023, 12:21

La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari

Târgul Meşterilor Populari, ajuns la cea de-a XLIV-a ediţie, s-a deschis, vineri, la Craiova, reunind circa 50 de meşteri,...

La Craiova s-a deschis cea de-a XLIV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari
"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel
Traditii, datini, obiceiuri 23 Octombrie 2023, 10:45

"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel

Sub acest îndemn au loc la Câmpulung Muscel manifestările dedicate sărbătorii de Sfântul Dumitru.

"Hai la Focul lui Sumedru", la Muscel
Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor
Traditii, datini, obiceiuri 20 Octombrie 2023, 13:30

Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor

Muzeul ASTRA organizează în acest sfârșit de săptămână evenimentul Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de...

Tradiții și gastronomie locală de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor
200 de ani de existența a cehilor în Banat
Traditii, datini, obiceiuri 25 Septembrie 2023, 02:33

200 de ani de existența a cehilor în Banat

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti împreună cu Ambasada Cehiei la București și Uniunea Cehilor din România vă invită...

200 de ani de existența a cehilor în Banat
"Boiu-traditii si obiceiuri locale"
Traditii, datini, obiceiuri 31 August 2023, 07:40

"Boiu-traditii si obiceiuri locale"

Sâmbătă 2 septembrie, în cadrul evenimentului naţional Noaptea Muzeelor de la Sate, în localitatea Boiu are loc prezentarea...

"Boiu-traditii si obiceiuri locale"