Mănăstirea Arnota sau „Meteora Vâlcei”

Aici, se ajunge dinspre Mănăstirea Bistriţa, pe un drum de piatră pe o distanţă de 6 Kilometrii. Străjuind masivul Arnota din peisajul pitoresc al Munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 840 metri, Mănăstirea Arnota păstrează între zidurile sale mormântul domnitorului Matei Basarab şi pe cel al tatălui domnitorului, vel-vornicul Danciu.

Prima atestare documentară este în anul 1636. Biserica mănăstirii a fost ridicată, din temelii, de către domnitorul Matei Basarab, între anii 1633-1636, ani în care Mănăstirea Arnota apare şi în documente. „Mănăstirea este atestată documentar pentru prima oară la data de 11 iulie 1636, cu ocazia cumpărării unei obcine la Bogdăneşti Vâlcea, primind apoi la 23 aprilie 1638 «cinstit şi bine închipuit hrisov de danie» de la Matei Basarab, ctitorul său".

Mănăstirii Arnota apare şi în copia din 1830 a unui tablou votiv din secolul al XVI-lea (1520), reprezentand „retragerea la Mănăstirea Bistriţa" a banului Barbu Craiovescu, ctitorul acesteia. Săpăturile arheologice din anul 1974 au certificat existenţa urmelor unei alte biserici, încă nedatate, la temelia actualei biserici. Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uşi le-a făcut Constantin Brancoveanu vel-logofat". „Ele păstrează pictura originală «dreasă» sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind şi portretul lui Matei Basarab, realizat în anul 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte.

Biserica mânăstirii este o constructie mică, cu o linie simplă şi sobră, fiind realizată după un plan trilobat, cu abside poligonale şi pridvor deschis. Deasupra naosului este aşezată o turla înaltă, iar pe pridvor este o alta turlă mai mică, cea din timpul lui Brâncoveanu. Faţadele au fost împărţite cu ajutorul unui brâu din cărămidă aparentă în două registre: cel inferior, în care se observă frumoase firide rotunjite şi cel superior, în care s-au realizat ocniţe adâncite. Pereţii şi turlele sunt înfrumuseţate cu ornamente din caramidă aparentă.

Matei Basarab a ridicat in jurul bisericii şi clădiri pentru călugari, precum şi clopotniţa la intrarea în incintă, încadrată şi ea de alte clădiri. În anul 1934 s-au mai zidit unele chilii care există şi astăzi, într-una fiind amenajat un mic muzeu în care au fost expuse odoarele mănăstirii, iar între anii 1954-1958 a fost consolidat întregul aşezământ monahal şi s-au introdus instalaţii de apă şi încălzire. După anul 1999, Arnota a devenit mănăstire de maici.