Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în tradiția ortodoxă românească și ca Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, este prăznuită în fiecare an pe 24 iunie. Este una dintre cele mai importante sărbători creștine dedicate unui sfânt și are o semnificație spirituală profundă, fiind strâns legată și de tradițiile populare românești, precum Sânzienele.
Articol de Simona Lazăr, 24 Iunie 2025, 11:56
Semnificație religioasă
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare dintre profeți, înaintemergătorul Domnului, cel care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos și L-a botezat în râul Iordan. Nașterea sa este unică în rândul sfinților, deoarece Biserica sărbătorește de regulă ziua morții unui sfânt (ca zi de intrare în Împărăția Cerurilor), însă în cazul lui Ioan, îi sunt celebrate atât nașterea (24 iunie), cât și tăierea capului (29 august).
Potrivit Evangheliei după Luca, nașterea lui Ioan a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, iar părinții săi, Zaharia și Elisabeta, erau în vârstă și fără copii. Nașterea lui a fost un miracol și un semn al împlinirii promisiunii divine.
Tradiții populare și obiceiuri
În România, sărbătoarea coincide cu o celebrare precreștină: Sânzienele. Astfel, 24 iunie are și o dimensiune folclorică aparte:
Dansul Sânzienelor: fetele se îmbracă în alb și împletesc cununi de flori, dansând în cerc, asemenea zânelor protectoare ale naturii.
Culesul florilor de sânziene: aceste flori galbene, cu miros dulce, sunt folosite pentru descântece, leacuri și protecție.
Practici de aflare a ursitului: fetele nemăritate își pun cununi sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Ritualuri pentru fertilitate și protecția gospodăriei: cununile de sânziene sunt aruncate pe acoperișul casei; dacă rămân acolo, este semn de noroc și sănătate.
Alte semnificații
Este considerată și ziua solară a verii, legată de solstițiul de vară, un punct de echilibru în ciclul naturii.
În unele regiuni, se crede că în noaptea de Sânziene, cerurile se deschid, iar spiritele pot comunica cu oamenii.
Această sărbătoare îmbină în mod armonios credința creștină cu tradițiile arhaice românești, reflectând o viziune sacră asupra lumii, în care natura, divinitatea și omul sunt într-o relație de profundă interdependență.