Ascultă Radio Antena Satelor Live

Mănăstirea Cozia, necropola voievodală a lui Mircea cel Bătrân

Mănăstirea Cozia este o ctitorie a lui Mircea cel Bătrân situată pe râul Olt și întemeiată la 18 mai 1388 odată cu actul de atestare a localității Călimănești, județul Vâlcea, pe teritoriul căreia se și află. Biserica mare a fost zidită de meșteri din Moravia, din blocuri de piatră cu rânduri de cărămidă, partea superioară a chenarelor de la ferestre datând din timpul lui Mircea cel Batrân.

11 Aprilie 2014, 21:00

Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 - 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia, este - fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară".

Pictura interioară a fost realizată între anii 1390 - 1391. Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii, prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. De asemenea, i-a dat dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani, care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe Olt și Valea lui Stan de pe Lotru.

De-a lungul timpului mănăstirea a fost reparată și renovată de multe ori de domnitori ca Neagoe Basarab, Radu Paisie și Constantin Brâncoveanu. Ultima renovare și consolidare s-a făcut între 1 iulie 1958 - 1 ianuarie 1959 de către guvernul României, la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina.

Aici a slujit preotul Radu Șapcă, participant de seamă la revoluția burgheză de la 1848 din Țara Românească, numit curator civil prin decretul nr. 519 din 4 mai 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este de remarcat cuvântarea sa din 24 ianuarie 1866 cu prilejul aniversării Unirii: „Știți că acest templu este zidit de prințul Mircea cel Bătrân pe la anul 1384 ? Acest prinț viteaz, asemenea și ceilalți Vlad al V-lea, Mihai Bravul al Valahiei, cum și Ștefan cel Mare al Moldovei s-au luptat vitejește pentru apărarea acestor țări, de a scăpa pe străbunii noștri de năvălirile ce veneau din alte părți."

Mănăstirea Cozia a fost și un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 şi 17 aprilie 1448, se atestă că aici funcționa o „școală mănăstirească" încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, dregător în timpul marelui voievod Mircea cel Bătrân, a compus versuri și cântări religioase pentru Mănăstirea Cozia. Mardarie Cozianul a alcătuit la 1696 lexiconul slavo-român necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și Arhimandritul Ghenadie, care spunea că a venit la Cozia „din mică copilărie, unde am învățat și carte".

În „Cerdacul lui Mircea", aflat în corpul de chilii dinspre Olt, Grigore Alexandrescu a scris în vara anului 1842 cunoscuta poezie ,,Umbra lui Mircea la Cozia,,:

,, Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc,
Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate
Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc.

Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară:
De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor;
Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă să strecoară
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte,
O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc...
Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte...
Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc.

Ascultaţi....! marea fantomă face semn... dă o poruncă...
Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.

Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sânt ţie cunoscute,
Cine oar' poate să fie omul care te-a-ngrozit?

Este el, cum îl arată sabia lui şi armura
Cavaler de ai credinţei, sau al Tibrului stăpân,
Traian, cinste a Romei ce se luptă cu Natura,
Uriaş e al Daciei, sau e Mircea cel Bătrân? // fragment,,

In biserica mare a mănăstirii odihnesc osemintele lui Mircea cel Bătran, ale Maicii Teofana (mama lui Mihai Viteazul), ale Mitropolitului Varlaam, ale paharnicului Dumitraşcu şi ale lui Ioan Groful Bălăceanu.

Cozia este una dintre cele mai vizitate mănăstiri din România, fiind un important centru de pelerinaj atât pentru vizitatori din țară, cât și pentru cei din străinatate.

La Mănăstirea Plăviceni se află osemintele celui care a făcut prima mare unire
Puterea credintei 27 Mai 2024, 13:48

La Mănăstirea Plăviceni se află osemintele celui care a făcut prima mare unire

Marele voievod Mihai Viteazul, cel dintâi unificator al românilor, este prăznuit și în calendarul ortodox, el intrând deja în...

La Mănăstirea Plăviceni se află osemintele celui care a făcut prima mare unire
Puterea credintei 25 Mai 2024, 23:34

Sfinții vindecători care îi ocrotesc pe români

Principiul după care lucrau doctorii fără de arginți este acela rezumat de Sfântul Evanghelist Matei: „În dar ați luat, în...

Sfinții vindecători care îi ocrotesc pe români
Puterea credintei 24 Mai 2024, 23:28

Capela Oaselor din Evora, Portugalia - un monument neobișnuit, care te face să reflectezi asupra esenței vieții veșnice

„Nos ossos que aqui estamos pelos vossos esperamos” – „Oasele noastre care stau aici pe ale voastre le așteaptă”. Cu aceste...

Capela Oaselor din Evora, Portugalia - un monument neobișnuit, care te face să reflectezi asupra esenței vieții veșnice
Puterea credintei 23 Mai 2024, 23:37

Evanghelistul Luca, primul care i-a urmat lui Hristos pe calea vindecării oamenilor

Primul „medic” din Noul Testament a fost Sfântul Evanghelist Luca.

Evanghelistul Luca, primul care i-a urmat lui Hristos pe calea vindecării oamenilor
Sfinţii Constantin şi Elena: Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc ziua numelui
Puterea credintei 21 Mai 2024, 12:03

Sfinţii Constantin şi Elena: Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc ziua numelui

In România este o zi de sărbătoare pentru 1,8 milioane de oameni care poartă numele Constantin sau Elena, precum și...

Sfinţii Constantin şi Elena: Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc ziua numelui
Catedrala Patriarhală celebrează hramul istoric Sfinții Împărați Constantin și Elena
Puterea credintei 17 Mai 2024, 14:25

Catedrala Patriarhală celebrează hramul istoric Sfinții Împărați Constantin și Elena

Catedrala Patriarhală îşi va sărbători marţi hramul istoric 'Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena'.

Catedrala Patriarhală celebrează hramul istoric Sfinții Împărați Constantin și Elena
Drumul de la Înviere la Înălțare, la Schitul Sfânta Ana din Bucegi
Puterea credintei 12 Mai 2024, 12:15

Drumul de la Înviere la Înălțare, la Schitul Sfânta Ana din Bucegi

Preot Diodor Șchiopu: „Există o ciclicitate a acestui drum care ne duce către veșnicie”

Drumul de la Înviere la Înălțare, la Schitul Sfânta Ana din Bucegi
Lumina Sfântă de la Sfântul Mormânt de la Ierusalim a ajuns în România
Puterea credintei 04 Mai 2024, 20:22

Lumina Sfântă de la Sfântul Mormânt de la Ierusalim a ajuns în România

Lumina Sfântă de la Sfântul Mormânt de la Ierusalim a ajuns în România.

Lumina Sfântă de la Sfântul Mormânt de la Ierusalim a ajuns în România