Mănăstirea Dintr-un Lemn, ridicată din lemnul unui singur stejar și închinată Maicii Domnului
Va propunem astăzi un alt popas duhovnicesc la mănăstirea Dintr-un Lemn care este situată la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și la 12 kilometri nord de Babeni, pe valea Otasaului, în comuna Francesti. Potrivit unei vechi legende locale, ar fi luat ființă în primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin folosirea materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, aici aflându-se și icoana ce se păstrează și azi în biserica de piatră a mănăstirii.
07 Martie 2014, 22:00
Mitropolitul Neofit Cretanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: ,,un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577), a visat Icona Maicii Domnului și, tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul lui o bisericuță, numită din această pricină Dintr-un Lemn. Cam același lucru afirmă în anul 1842 și poetul Grigore Alexandrescu. Existența stejarilor seculari, precum și a icoanei, se constituie astăzi în probe de necontestat pentru adevărurile consacrate în legendă.
Icoana Maicii Domnului de care este legată existența acestui sfânt așezământ monahal, este păstrată cu multă venerație în biserica mare. Icoana are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1.50 metri și lată de 1.10 metri.
În anul 1929, Andrei Grăbar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea și, studiind icoana, a identificat-o că fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparținut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.
Primul document în care apare numele așezământului monahal de aici poartă data de 20 aprilie 1635. Pisania bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale, care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716), confirmă cele aflate din documentul din 1640 și anume: faptul că biserica de zid a fost construită de Matei Basarab. De fapt și pomelnicul mănăstirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de București la anul 1804, după cel din anul 1715, la fila numărul șase îl atesta ca ctitor pe Matei Basarab.
Radu Creteanu afima că - autorul celei de a doua etape constructive a mănăstirii Dintr-un Lemn, a complexului edificiilor din piatră din care face parte și biserica din zid, nu poate fi altul decât însuși Preda Brâncoveanu, fost mare spătar și mare culcer, mare vornic, viitor ban.
Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mănăstirii, se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamnă Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi.
După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei, acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori și marinari. De vă vor purta pașii către această așezare monahală, cu siguranță veți trăi clipe deosebite în care trecutul și prezentul se regăsesc în același izvor al spiritualității: credința.
