Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Mărie Mică
Nașterea Maicii Domnului este primul dintre cele patru praznice împărătești închinate Sfintei Fecioare Maria și cel mai plin de bucurie deoarece acum a venit pe lume Cea din al cărei pântec se va naște, ca om, Fiul Lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos.
07 Septembrie 2014, 17:30
Maica Domnului era fiica lui Ioachim și a Anei, doi oameni cu frica lui Dumnezeu. Aceștia își doreau foarte mult un copil, rugându-se pentru aceasta în tot timpul vieții lor, dar tocmai către bâtrânețe le-a fost îndeplinită rugăciunea. Când s-a născut fiica lor, i-au pus numele Maria (in limba ebraica Miriam, care se traduce: Cea iubită de Dumnezeu, Doamna, Stăpâna), au fost foarte fericiți și, drept mulțumire, au închinat-o lui Dumnezeu. Fecioara Maria a crescut la Templul din Ierusalim, în credință și ocrotirea lui Dumnezeu până a sosit vremea să primească Buna Vestire că va naște pe Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul omenirii. Ea a avut marea bucurie de a purta în pântece pe Fiul lui Dumnezeu, de a-L crește, de a-L auzi propovăduind și a-L vedea făcând minuni, dar a și suferit văzându-l pătimind și murind și apoi iar s-a bucurat la Învierea Lui.
Maica Domnului a fost și este cinstită de oameni în foarte multe feluri. În onoarea Sa s-au scris multe rugăciuni, s-au compus multe cântări, s-au denumit multe biserici și se dă numele său multor copii. Ea este considerată binefăcătoarea noastră a tuturor oamenilor care se roagă pururea pentru noi lui Dumnezeu și Fiului Său pentru iertarea păcatelor. Orice rugăciune pe care o îndreptăm către Ea este ascultată, doarece iubitul Său Fiu îi îndeplinește rugămințile. Maica Domnului este cea mai sfântă femeie care nu numai că L-a purtat în pântece, L-a născut și L-a crescut pe Fiul lui Dumnezeu, dar a ridicat pe toate femeile din starea de dezumanizare în care se aflau.
Anul bisericesc, spre deosebire de cel laic, începe la 1 septembrie, iar prima mare sărbătoare este Nașterea Maicii Domnului. Se începe anul bisericesc cu această sărbătoare deoarece, odată cu nașterea Fecioarei Maria, începe mântuirea neamului omenesc. Dumnezeu a trimis profeți și prooroci ca să-i izbăvească pe oameni de la moarte, dar ei nu i-au recunoscut și nu i-au ascultat. Atunci Dumnezeu a hotărât să-L trimită pe Însuși Fiul Său sub chip de om. În acest scop a ales-o pe această fecioară curată și sfântă. S-au bucurat la nașterea Ei părinții, proorocii care o vestiseră (Iisaia: ,,Iată, fecioara va naște pe Fiul lui Dumnezeu”) și îngerii, deoarece prin Ea se va naște Mântuitorul lumii care o va izbăvi de păcatul originar și de uneltirile celui rău. Biserica o numește ,,Biserică sfântă și Rai cuvântător”. Prin ea, toate femeile s-au ridicat din starea de robie în care se aflau în antichitate.
Anul bisericesc se continuă cu un lanț de sărbători și se încheie tot cu o sărbătoare închinată Ei, cu Moartea Maicii Domnului (Sfânta Marie Mare) la 15 august.