Postul Paştelui - ce trebuie să știi
„Postul Mare” sau „Păresimile” are o durata de şapte săptămâni, precede marea sărbătoare a Învierii Domnului şi ne aminteste de postul de patruzeci de zile a Mântuitorului înainte de începutul activităţii Sale publice ,,Iar Iisus , plin de Duh Sfânt, S-a întors la Iordan şi a fost dus de Duh în pustie. Timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Şi în aceste zile nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se ele, a flămânzit.” ( Sf. Ev. Luca 4,1-2)
10 Martie 2019, 07:44
Postul Paştelui este cel mai lung post de peste an, cel mai aspru din punct de vedere alimentar, dar şi cel mai important din posturile bisericeşti. Acesta ţine de la ,,Duminica izgonirii lui Adam din rai” – ,,Duminica lăsatului de sec de brânză” şi se încheie în noaptea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, după slujbă.
Postul Mare este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, milostenie, împăcare şi împărtăşirea cu Sfintele Taine. Mântuitorul ne recomandă postul ca un mijloc de luptă împotriva ispitelor (Sf. Ev. Matei 17,21).
Postul a fost prescris de Dumnezeu din Vechiul Testament, prin poruncile date lui Moise şi adresate iudeilor „Aceasta să fie pentru voi lege veşnică: În luna a şaptea, în ziua a zecea a lunii, să postiţi şi nici o muncă să nu faceţi, nici băştinaşul, nici străinul care s-a aşezat la voi” (Lev. 16. 29) Sfinţii Apostoli au postit şi indeamnă la post ,,să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea” (Cor.7, 5) „şi n-a mâncat şi nici n-a băut” (Fapte 9,9). Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioşi şi cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, în cazul în care aceştia nu ţineau Postul Sfintelor Paşti.(Can 50 Laodiceea), excepţie facând doar cei bolnavi, ce nu puteau posti. În vechime în această perioadă, catehumenii se pregăteau pentru a primi Safantul Botez în noaptea de Paşti.
Prin Sinodul I de la Niceea, în Biserica de Răsărit, Postul Paştelui a fost orânduit să aibă o durata de şapte săptămâni. (Can. 5 al Sinodului I Ecumenic)
Spunem că acest post este un post aspru, având perioade puţine de dezlegare la peşte: pe 25 martie - praznicul Bunei Vestiri şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (la Florii).
Sunt scutiţi de ajunare copiii, lăuzele, bătrânii, bolnavii sau cei aflaţi în diferite neputinţe. În această perioadă nu mâncăm: carne, ouă, brânză, peşte şi vin, excepţie făcând doar zilele de dezlegare care au oranduiala lor.
Sfinţii Părinţi au rânduit că Sfânta Liturghie în perioada Postului Mare să se săvârşească doar sâmbătă şi duminică. În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite (Sfintele Daruri fiind sfinţite la Liturghia ce s-a oficiat duminică), de la această regulă, a săvârşirii Sfintei Liturghii în perioada Postului Paştelui, făcând excepţie doar zilele aliturgice.
,,Adevăratul post stă nu numai în istovirea trupului,
ci şi în a da celui flămând bucata pe care ai vrea tu să o mănânci”
Sf. Serafim de Sarov
Mihai Păcuraru
Foto: Pixabay