Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, prilej de rugăciune și reflecție asupra Maicii Domnului
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, celebrată în vinerea din Săptămâna Luminată, aduce în atenția credincioșilor rolul Maicii Domnului ca mijlocitoare și vindecătoare prin harul dumnezeiesc. Cu acest prilej, Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a transmis un mesaj de suflet, subliniind că Maica Domnului este „icoana vie a Bisericii” și „simbol al harului vindecător al lui Dumnezeu”.
Articol de Petruț Mazilu, 25 Aprilie 2025, 10:52
'Ea este acum imaginea bisericii, locul unde lucrează acest har vindecător al Domnului Hristos cel Înviat din morţi. De aceea, Fecioara Maria este cinstită în chip deosebit ca cea care face minuni prin mijlocirea şi rugăciunile ei către fiul ei Cel Înviat, către adevăratul Izvor al Tămăduirii Care este Hristos Domnul, întrucât ea L-a născut pe Hristos Dumnezeu, pe izvorul vieţii noastre', a spus PS Paisie, în predica la Slujba oficiată la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii şi a aniversării a 140 de ani de la dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.
Ierarhul a amintit de slujbe de sfinţire a apei - Agheasma Mică, care ne dă puterea de a lupta împotriva ispitelor şi suferinţelor şi ne înnoieşte vieţile.
'Tot în această zi, în toate bisericile noastre se oficiază slujba de sfinţire a apei şi agheasma din această zi, din vinerea luminată, este purtătoare de har. Ne aduce binecuvântare, ne aduce sfinţenie, putere, ne înnoieşte vieţile noastre. Agheasma sau izvorul de astăzi, prin mijlocirea Maicii Domnului, ne aduce Viaţă Nouă tuturor. Şi, precum Mântuitorul Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, prin această apă sfinţită ni se dă puterea de a lupta şi noi împotriva ispitelor, de a lupta împotriva bolilor, împotriva suferinţelor şi a fi biruitori în lupta noastră cu păcatul. Aşadar, minunea făcută de Maica Domnului în urmă cu mai bine de 1500 de ani la Constantinopol a dat naştere unei sărbători iubite şi cunoscute, preţuită de toţi credincioşii Bisericii Ortodoxe, sărbătoarea Izvorul Tămăduirii', a explicat episcopul vicar.
În cuvântul său, Paisie a evidenţiat importanţa aniversării, în 25 aprilie, de către Biserica Ortodoxă Română, a 140 de ani de la recunoaşterea ei ca biserică autocefală, în anul 1885, şi a evocat demersurile pentru recunoaşterea acestui important act, care 'au pornit îndată după înfăptuirea Unirii Principatelor Române după anul 1859'.
'Noi toţi, clericii şi credincioşii, care împreună formăm Biserica, trebuie să mulţumim Preasfintei Treimi, să mulţumim Maicii Domnului, să mulţumim Sfântului Apostol Andrei Ocrotitorul României şi tuturor sfinţilor pentru ajutorul primit de a păstra credinţa apostolică, de a păstra unitatea spirituală a românilor şi fraternitatea panortodoxă. De asemenea, noi, cei de astăzi, se cuvine să exprimăm recunoştinţa noastră faţă de păstorii neamului românesc care ne-au lăsat o moştenire valoroasă, concretizată nu doar în păstrarea şi transmiterea dreptei credinţe, ci şi într-un patrimoniu cultural, lingvistic şi social, bogat. Influenţa lor, a celor de demult, asupra vieţii, asupra credinţei şi asupra culturii noastre naţionale este perceptibilă până în ziua de astăzi. Să ne fie, aşadar, această sărbătoare de astăzi un prilej de întărire a credinţei noastre', a încheiat Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul.
Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoarea închinată Maicii Domnului. Nu are dată fixă, fiind trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată.
Sărbătoarea aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457 - 474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare.
Împăratul Leon, mergând printr-o pădure, a întâlnit un orb rănit care îşi căuta drumul. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului, care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul şi-a astâmpărat nu numai setea, dar şi-a recăpătat şi vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulţi bolnavi de-a lungul timpului.
Această sărbătoare închinată Maicii Domnului aminteşte, totodată, şi de Vinerea Mare. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat atunci lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, se arată ca izvor de nădejde şi de vindecare.
În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei - Agheasma Mică.
