Vechiul Testament – lămuriri 3
Canonul Scripturii iudaice (Vechiului Testament) s-a format treptat, cărțile despre a căror origine divină a fost încredințat poporul iudeu fiind adunate și păstrate în Sfânta Sfintelor, alături de chivotul cu tablele Legii (Deuteronom 31, 9). În general este adoptată părerea că încheierea canonului iudaic s-a făcut în timpul reorganizării politice și religioase a poporului iudeu, după întoarcerea lui din robia babilonică, și că această lucrare de încheiere a săvârșit-o bărbatul providențial al acelor timpuri: Ezdra (2 Macabei 2, 13; iudeul Iosif Flaviu, Contra ApionemI, 8).
30 Aprilie 2014, 08:44
Cel dintâi scriitor care dă o listă a cărților Vechiului Testamenteste Iosif Flaviu (38-100 d.Hr.). Deși spune că evreii au un număr de 22 cărți sfinte, egal cu numărul literelor din alfabetul ebraic, din citările pe care le face în scrierile sale, se vede că el cuprinde în acest număr 39 cărți. Acestea sunt: cele 5 cărți ale lui Moise, apoi: Iosua, Judecători (căreia în vechime îi era anexată cartea Rut, ca o a treia anexă din timpul Judecătorilor), primele două ale Regilor (în vechime o singură carte), ultimele două ale Regilor (în vechime o singură carte), două Paralipomena (în vechime una), Ezdra (mai demult împreună cu Neemia), Estera, Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel și 12 Profeți "mici" (într-o singură carte, la urmă pe Iov – în total 13), apoi Psalmii, Pildele, Ecclesiastul și Cântarea Cântărilor (4 cărți).
Pe lângă acestea, textul Septuagintei, deci Vechiul Testament folosit în Biserică mai cuprinde și alte 14cărți considerate necanonice, dar socotite ca folositoare pentru edificarea religioasă, nu însă și pentru dovedirea învățăturilor dogmatice. Acestea sunt următoarele: Baruh, Tobit, Iudita, Cartea întâi și a doua a Macabeilor, Înțelepciunea lui Solomon, Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah, adaosurile la cartea lui Daniel, Cântarea celor trei tineri (c. III), Istoria Susanei și Istoria nimicirii lui Bel și a balaurului, și unele adaosuri la cartea Ester.Explicația existenței acestor cărți în Septuaginta o reprezintă faptul că ele au fost scrise ulterior întocmirii canonului de către Ezdra și în pofida necanonicității lor, au pătruns în mediul alexandrin datorită conținutului lor filosofic și sapiențial.
Iată cărțile Vechiului Testamentcu traducerea titlurilor lor în lb. română*:
1. Facerea
2. Ieşirea
3. Leviticul
4. Numerii (Numerele)
5. Deuteronomul
6. Cartea lui IosuaNavi (IosuaNavi)
7. Cartea Judecătorilor (Judecătorii)
8. Cartea Rut (Rut)
9. Cartea întâia a Regilor (Cartea întâi a Regilor)
10. Cartea a doua a Regilor (Cartea a Doua a Regilor)
11. Cartea a treia a Regilor (Cartea a Treia a Regilor)
12. Cartea a patra a Regilor (Cartea a Patra a Regilor)
13. Cartea întâia a Cronicilor (1 Paralipomena)
14. Cartea a doua a Cronicilor (2 Paralipomena)
15. Cartea întâia a lui Ezdra (Ezdra)**
16. Cartea lui Neemia (Neemia)
17. Cartea Esterei (Estera)
18. Cartea lui Iov (Iov)
19. Psalmii
20. Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon)
21. Ecclesiastul
22. Cântarea Cântărilor
23. Isaia
24. Ieremia
25. Plângerile lui Ieremia
26. Iezechiel
27. Daniel
28. Osea
29. Amos
30. Miheia
31. Ioil
32. Avdie (Avdia)
33. Iona (Cartea lui Iona)
34. Naum
35. Avacum
36. Sofonie
37. Agheu
38. Zaharia
39. Maleahi
40. Cartea lui Tobit
41. Cartea Iuditei (Iudita)
42. Cartea lui Baruh (Baruh)
43. Epistola lui Ieremia
44. Cântarea celor trei tineri
45. Cartea a treia a lui Ezdra
46. Cartea înţelepciunii lui Solomon
47. Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
48. Istoria Susanei
49. Istoria omorârii balaurului şi a sfărâmarii lui Bel (Bel și balaurul)
50. Cartea întâi a Macabeilor
51. Cartea a doua a Macabeilor
52. Cartea a treia a Macabeilor
53. Rugăciunea regelui Manase (Rugăciunea lui Manase)
* în paranteză este trecută traducerea recomandată de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania.
** au fost trecute cu scris italic (înclinat) scrierile necanonice, dar bune de citit (anagignoscomena)
După conținut, cărțile Vechiului Testament pot fi grupate în următoarele categorii:
- Pentateuhul (cele 5 cărțileale lui Moise sau Tora – în lb. ebraică = „Legea"): Facerea (Geneza), Ieșirea (Exodul), Leviticul, Numeri (Numerele), Deuteronomul(A doua Lege) în care este relatată crearea lumii și a neamului omenesc, sunt evocate istoria, legile, religia, instituțiile, obiceiurile poporului evreu (ales) până la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței;
- cărți istorice– urmăresc istoria poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic și militar, apoi al monarhiei și culminează cu regatele lui David și Solomon (IosuaNavi, Judecători, Rut, 1-4 Regi, 1-2 Paralipomena, Ezdra, Neemia, Estera);
- cărți poetice: Iov (model grăitor de răbdare și credință neclintită), Cartea Psalmilor(cuprinde psalmii lui David și ai altor autori; sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căință, psalmi mesianici), Pildele lui Solomon (cuprinde proverbe aparținând în principal lui Solomon),Ecclesiastul(este o meditație asupra vieții și un îndreptar de viață), CântareaCântărilor(un poem de dragoste);
- cărți profetice "majore" – au în centru pe profeți care îi mustră, dar îi și încurajează pe regii timpului din Israel, acestea cuprind și profețiimesianice: Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia,Iezechiel, Daniel;
- cărți profetice "minore": Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdia, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zahariași Maleahi.
În Noul Testament sunt citate cel mai adesea cărțile profeților și psalmii mesianici ai regelui David datorită caracterului lor hristologic, revelator al Persoanei și operei răscumpărătoare a Mântuitorului Hristos. De aceea, în articolele viitoare vom prezenta mai în amănunt aceste scrieri atât de semnificative pentru credința noastră creștină.
Doamne ajută!
