Vindecarea orbului din naștere
Iisus, ducându-se la sinagogă, a văzut un orb și, întrebat de ucenicii săi cine a păcătuit, el sau părinții lui, Iisus a spus că nimeni, ci acest lucru s-a făcut pentru a se arăta lucrarea lui Dumnezeu. Apoi a făcut tină, i-a uns ochii orbului și l-a trimis să se spele la scăldătoarea Siluamului. Orbul așa a făcut și a văzut. El era foarte bucuros iar cei ce-l vedeau se minunau. Unii nu erau siguri că el este, alții erau, dar fariseii s-au tulburat.
22 Mai 2014, 21:00
L-au întrebat pe orb și acesta le-a răspuns curajos. I-au întrebat pe părinții lui, dar aceștia au spus doar că e fiul lor, care s-a născut orb, dar nu știu cum s-a vindecat; să-l întrebe pe el deoarece este major, are 30 de ani.
Într-adevăr, la iudei majoratul era la 30 de ani; până atunci părinții răspundeau de faptele copiilor lor, care nu aveau dreptul să depună mărturie, să vorbească în public etc. Chiar Domnul Iisus Hristos a început să propovăduiască la 30 de ani.
Părinții orbului erau foarte circumspecți deoarece le era teamă să nu fie excluși din sinagogă, ceea ce ar fi fost ca și cum ar fi avut lepră. Societatea îi izola ca și cum n-ar mai fi existat.
De aici se vede neîncrederea oamenilor. În loc să se bucure că bietul orb vede acum, cei ce îl întâlneau nu erau siguri dacă el este sau nu. Chiar părinții lui, în loc să-l apere și să fie mulțumiți alături de fiul lor, s-au lepădat de el în fața fariseilor, spunându-le că nu știu ce s-a întâmplat, să-l întrebe pe el.
Orbul era orb din naștere, deci nevindecabil. Mântuitorul vindecându-l l-a recreat. El a recreat lumea, adică i-a spălat pe oameni de păcate și i-a făcut ca și cum s-ar fi născut a doua oară. Și slăbănogul, și femeia samarineancă, și orbul au fost recreați și au devenit misionari. Ei sunt serbați în duminicile de după Paști pentru a se sublinia recreerea lumii după Învierea lui Hristos.
Această minune are o dublă semnificație. Pe de o parte orbul din naștere vede, după vindecare, nu numai cu ochii trupului ci și cu cei ai sufletului, cunoscându-L pe Iisus Hristos și aducându-i mulțumiri ca Dumnezeului său. Pe de altă parte, fariseii, din pizmă, se întăresc în necredința lor, fiind orbi sufletește. Ei erau deja înfuriați de vindecarea slăbănogului, iar acum vine acest orb din naștere să-i înfrunte, de aceea ei îl scot din sinagogă, astfel că el este primul om izgonit și prigonit pentru Hristos.
Întâlnindu-se cu Mântuitorul pe care îl recunoaște după glas, deoarece nu-l văzuse, îi spune: ,,Cred Doamne” și căzând în genunchi s-a închinat Lui.
Iisus a făcut această minune ca să arate că El este trimis să schimbe vechile concepții care susțineau că un păcat odată făcut nu poate fi iertat nici în generațiile următoare. El aducea mila și toleranța, iertarea greșelilor celor care se căiesc sincer.
