Corupția rămâne o problemă majoră în România, dar este mult sub media UE
România rămâne în topul țărilor din Uniunea Europeană cu rezultate slabe în lupta împotriva corupției, potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2024 realizat de Transparency International.
Articol de Petruț Mazilu, 11 Februarie 2025, 10:11
Deși autoritățile au anunțat măsuri pentru îmbunătățirea transparenței și reducerea corupției, progresele sunt lente, iar percepția publicului rămâne negativă.
Astfel, România se situează, pentru al treilea an la rând, printre ţările UE cu cele 'mai slabe' rezultate în combaterea corupţiei, obţinând la egalitate cu Malta un scor de 46 de puncte din 100 posibile.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă 'foarte corupt', iar 100 'deloc corupt'.
'Îngrijorător pentru 2024 este faptul că nivelul de corupţie pe plan global este în continuare foarte ridicat, în timp ce eforturile de a combate acest fenomen sunt în scădere. Lipsa unor măsuri puternice împotriva corupţiei are repercusiuni grave la nivel global în arii esenţiale, precum apărarea democraţiei, menţinerea statului de drept, protecţia mediului înconjurător şi combaterea schimbărilor climatice, promovarea şi protejarea drepturilor omului', transmite, marţi, Transparency International într-un comunicat de presă.
Uniunea Europeană are printre cele mai ridicate scoruri în clasamentul IPC. Cu toate acestea, în 2024, media UE este de 62 de puncte, în scădere cu două puncte faţă de anii precedenţi.
'La nivelul ţărilor Uniunii Europene putem observa tendinţa de stagnare sau chiar de scădere a eforturilor anticorupţie, ceea ce contribuie decisiv la compromiterea statului de drept, eludarea accesului la justiţie, diminuarea gradului de integritate publică. Toate aceste aspecte au un impact negativ asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, fie că ne referim la calitatea slabă a serviciilor publice, la expunerea la fapte de corupţie sau la afectarea mediului prin practici ilegale', susţine Transparency International.
În topul clasamentului IPC 2024, la nivelul Uniunii Europene se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Luxemburg (81 de puncte).
'Pentru al treilea an la rând, România obţine un scor de 46 de puncte din 100 posibile, la egalitate cu Malta şi fiind printre ţările Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în combaterea corupţiei', conform Transparency International.
La nivelul UE, cel mai mare declin în clasamentul IPC în ultimul an sunt Germania (75 de puncte, minus 3 puncte faţă de 2023), Austria şi Franţa (67 de puncte, minus 4 puncte faţă de 2023), Slovacia (49 de puncte, minus 5 puncte raportat la 2023) şi Malta (46 de puncte, minus 5 puncte faţă de 2023).
Deşi este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care au rămas cu un scor stabil în clasamentul IPC, România este mult sub media UE.
Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.
La nivel naţional, recomandările Transparency International România includ:
* implementarea Pactelor de Integritate ca un instrument larg răspândit de monitorizare a achiziţiilor publice, inclusiv a achiziţiilor publice verzi, pentru a evita riscurile de corupţie şi pentru a promova încrederea în proiecte-cheie de contractare publică, punând accent pe importanţa monitorizării civice a modului în care sunt cheltuiţi banii publici, corectitudinea acestui proces şi responsabilitatea pentru proiectele de investiţii;
* îmbunătăţirea conştientizării la nivelul cetăţenilor cu privire la importanţa aplicării Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, în special în acele arii menţionate în art. 3 ca domenii în care pot fi raportate încălcări ale legii, ca de exemplu achiziţiile publice, prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, protecţia mediului, sănătatea publică;
* actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;
* asumarea guvernamentală a unui program anticorupţie care să ducă România la obţinerea unui scor în Indicele de Percepţie a Corupţiei de cel puţin 50 de puncte până în anul 2027;
* derularea de programe de educaţie nonformală şi informală dedicate elevilor şi studenţilor care să contribuie la formarea unei culturi civice solide, precum şi la înţelegerea unor noţiuni de bază privind principiile democratice, drepturile individuale, etica şi integritatea în societate.
