Educația religioasă în școli este constituțională și necesară, conform Patriarhiei

Potrivit Constituţiei, 'Statul român asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege' (art. 32, alin. 7)', infoemază un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române.

'Totodată, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede: 'Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conştiinţă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atât în mod public, cât şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor' (art. 18). Aşadar, participarea copiilor şi a tinerilor la orele de Religie este un drept constituţional, dezvoltat normativ prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi prin Metodologia pentru predarea disciplinei Religie (aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale n/r. 7.047/22 decembrie 2025, cu conţinut similar Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/14 septembrie 2015 şi modificată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.218/16 februarie 2018)', evidenţiază Patriarhia.

În comunicat sunt menţionate prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi Metodologia pentru predarea disciplinei Religie, care asigură atât dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, cât şi pe cel al libertăţii conştiinţei.

'Cu privire la notarea elevilor la ora de Religie, menţionăm că evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară (parte a trunchiului comun - aspect recunoscut şi prin Decizia Nr. 669/2014 a Curţii Constituţionale a României). Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării şi este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase cere să fie răsplătit şi valorizat', precizează Patriarhia.

Totodată, aminteşte faptul că, în România, Religia a fost prima disciplină în catalog până la regimul comunist ateu şi precizează că în majoritatea ţărilor europene, Religia se studiază confesional, în mai multe state din Uniunea Europeană, alocându-se Religiei o oră (de exemplu, în Croaţia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Spania, Suedia) sau două ore pe săptămână (de exemplu, în Austria, Belgia, Cipru, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Malta).

'Prezenţa disciplinei Religie în sistemele de învăţământ europene reprezintă expresia unei continuităţi la nivel pedagogic şi instituţional, precum şi o recunoaştere şi o formă de valorificare a potenţialului formativ-educativ al valorilor creştine, propuse prin intermediul acestei discipline de învăţământ, în formarea personalităţii umane la nivel cognitiv, afectiv, volitiv şi atitudinal. Disciplina Religie contribuie la dezvoltarea identităţii personale şi la cunoaşterea valorilor culturale ale umanităţii şi propune elemente de morală aplicată, necesare sănătăţii spirituale a persoanei şi a comunităţii. Cultele religioase susţin o educaţie integrală a elevilor şi colaborează în proiectarea elementelor comune din programele şcolare. De aceea, elevii, în număr foarte mare, doresc să participe şi sunt înscrişi la ora de Religie', mai transmite Patriarhia.