Experţi militari: Armele de care are nevoie Ucraina pentru a câştiga războiul

''Dacă vorbim despre arme de care avem nevoie urgent, atunci în diferite faze ale războiului vom avea nevoie de aproximativ o mie de vehicule de luptă blindate de diferite clase, până la 500 dintre cele mai recente sisteme de artilerie autopropulsate şi remorcate, precum şi cel puţin 300 de lansatoare de rachete multiple din noua generaţie de acest tip, cum ar fi HIMARS sau M270 MLRS. Dar acestea sunt doar calculele noastre preliminare", a declarat expertul militar, colonelul Serhi Hrabski.

Pentru a stabili un moment decisiv în cursul război, mai întâi trebuie să ajungem la un număr egal cu cel al invadatorilor în ceea ce priveşte armele, susţine Mihaili Liuksikov, editor al portalului ''Militarni''.

''Raportul este de 1 la 10 sau chiar mai mult de 20 de obuze inamice la 1 obuz deţinut de partea ucraineană. Vorbim despre artileria cu tun - atât suporturi de artilerie autopropulsate (ACS), cât şi sisteme remorcate, precum şi MLRS. Trupele ucrainene ar trebui să aibă de zece ori mai multe astfel de arme decât acum, iar aceasta este prioritatea numărul unu'', consideră Liuksikov.

''Dacă ne referim la artileria cu tun, atunci ar trebui să fie de calibru 155 mm'', a remarcat acesta. ''Ucraina primeşte deja astfel de sisteme de la parteneri. Statele Unite au furnizat cele mai multe - aproximativ o sută de tunuri trase (obuziere M777). Restul sistemelor - obuziere remorcate FH70, M109 autopropulsate, Krab, cel francez CAESAR, german PzH 2000 - avem mai puţine'', a mai remarcat el.

''Având în vedere faptul că trebuie să atingem o prioritate numerică şi să avem totuşi o rezervă pentru unităţile nou create şi să înlocuim sistemele care sunt în serviciu, distruse sau avariate, necesarul total de artilerie cu tun este de aproximativ 2.000 de sisteme'', a spus Liuksikov.

''Referitor la sistemele MLRS, situaţia este uşor diferită. Unii dintre partenerii noştri folosesc calibre sovietice - 122 mm. Adică putem primi de la ei muniţie pentru funcţionarea sistemelor pe care le avem deja, iar acele complexe care ni se transmit pot compensa pierderile şi pot fi date în folosinţă în unităţile noi'', a precizat expertul.

''De exemplu, putem aminti de Vampir RM-70 pe care ni le-a dat Republica Cehă, dar există doar câteva zeci, însă avem nevoie de sute de astfel de sisteme. Şi este important să spunem că acest calibru asigură înfrângerea la o distanţă de până la 20 km, iar ruşii produc deja o versiune modificată a acestuia cu o rază de acţiune de două ori mai mare'', a explicat Liuksikov.

''Acelaşi HIMARS sau M270 MLRS poate deveni o alternativă. HIMARS poate lansa rachete balistice la o distanţă de până la 300 de kilometri, dar aliaţii nu se grăbesc să ni le transfere - poate din cauza fricii că vom începe bombardarea teritoriului Federaţiei Ruse. Deci, în această etapă, aceste instalaţii funcţionează în Ucraina cu rachete cu o rază de acţiune de până la 80 de kilometri'' - a declarat fostul şef al Serviciului de presă al Statului Major General, colonelul Forţelor Armate ale Ucrainei, Vladislav Seleznev.

Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Oleksi Danilov, a declarat că Ucraina a primit deja nouă sisteme americane de rachete HIMARS şi sisteme similare de la Statele Unite şi de la aliaţii SUA. Probabil, este vorba despre M270.

Statele Unite au promis că vor trimite în total opt HIMARS, iar Marea Britanie şi Germania urmau să mai furnizeze câte trei fiecare.

Dar o duzină de MLRS pentru a acoperi întregul front ruso-ucrainean de 1.200 km lungime este prea puţin.

''Potrivit unor experţi, 40 de unităţi HIMARS şi rachete corespunzătoare acestor sisteme ar fi suficiente pentru ca Ucraina să schimbe radical situaţia de pe câmpul de luptă'', a spus Seleznev.

'A doua prioritate sunt vehiculele blindate. Potrivit lui Liuksikov, Ucraina are nevoie de câteva mii de unităţi de vehicule blindate de luptă (AFV) şi până la o mie de tancuri.

În paralel, Ucraina trebuie să-şi protejeze spaţiul aerian de avioanele şi rachetele inamice. Acest lucru necesită sisteme de apărare aeriană în stil occidental, şi nu sistemele sovietice S300, care sunt utilizate în cea mai mare parte acum în Ucraina. De exemplu, cum sunt sistemele SUA-Norvegiene NASAMS.

Autorităţile americane au anunţat că vor preda două astfel de complexe, dar avem nevoie de zeci de divizii, a spus Liuksikov.

Germania a anunţat şi livrarea sistemelor sale de apărare aeriană IRIS-T către Ucraina, dar momentul transferului acestora nu este complet clar. Poate că vor ajunge în luna octombrie în Ucraina.

''Este adevărat că oricât de avansate ar fi sistemele livrate nu au fost, deocamdată, create în lume astfel de complexe care să se potrivească condiţiilor războiului nostru. Sistemul de apărare antirachetă Iron Dome atât de mult lăudat protejează Israelul de rachetele tactice nedirijate cu o rază de acţiune de până la 70-80 de kilometri. Dar un asemenea număr mare de rachete de croazieră, pe care Rusia le-a lansat deja asupra Ucrainei, deocamdată, nu s-a confruntat nicio ţară din lume. Forţele noastre aeriene încearcă să le doboare cu sisteme care sunt concepute în principal pentru alte scopuri. Aproximativ 2.900 de rachete au fost deja lansate asupra Ucrainei. Există sisteme de apărare antiaeriană la aceste nivel, dar care au fost create şi dezvoltate încă din anii 70, când nu te aşteptai la utilizarea rachetelor de croazieră la o asemenea amploare. Aceste sisteme erau menite să doboare bombardiere, avioane de luptă, portavioane, dar nu rachete de croazieră'', a explicat Hrabski.

''O altă componentă importantă a succesului nostru este o aviaţie puternică. Pentru început, trebuie să înlocuim avioanele de luptă şi bombardierele sovietice existente cu modele mult mai moderne. De exemplu, cu F-16, F-18 sau F-15, care sunt în serviciu cu Statele Unite şi în alte ţări NATO'', a susţinut Liuksikov. Necesarul total pentru aceste avioane este de aproximativ o sută de unităţi, a spus expertul.

De menţionat că, potrivit unui sondaj al Grupului Sociologic Rating, realizat pe la mijlocul lunii iunie, 93% dintre respondenţi sunt siguri că Ucraina va putea respinge atacul Rusiei şi va învinge.

Majoritatea (67%) celor chestionaţi consideră că victoria ar putea fi obţinută în cel puţin şase luni sau chiar mai mult (18% - au susţinut că va dura mai mult de un an).

Un sfert dintre respondenţi (25%) cred în victoria obţinută în câteva luni, aproximativ 6% cred în cea obţinută în doar câteva săptămâni.

Foto: pixabay