Restricții mai dure pentru fumatul în spațiile publice
Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare adresată statelor membre pentru intensificarea măsurilor de restricționare a fumatului în spațiile publice. Decizia are ca scop protejarea sănătății publice și reducerea expunerii cetățenilor la fumul de tutun pasiv, considerat un factor de risc major pentru diverse afecțiuni.
Articol de Petruț Mazilu, 03 Decembrie 2024, 16:58
Recomandarea include extinderea zonelor unde fumatul este interzis, precum terase, plaje sau piscine, şi care vizează nu doar ţigările convenţionale, ci şi ţigările electronice, precum şi tutunul încălzit şi alte alternative la ţigara clasică, obiectivul fiind reducerea numărului deceselor provocate de cancer, relatează agenţiile EFE şi DPA.
Propunerea, adoptată în cadrul unui Consiliu UE al miniştrilor sănătăţii, extinde domeniul de aplicare al unei recomandări europene din 2009 privind tutunul pentru a include în aceasta şi spaţiile deschise, cum ar fi zonele de recreere şi terasele restaurantelor, precum şi produsele emergente legate de tutun.
Obiectivul este de a 'oferi o protecţie eficientă' împotriva expunerii la fumul de ţigară şi aerosoli în zonele de agrement în aer liber, unde pot fi copii, tineri şi alte populaţii vulnerabile. Sunt astfel menţionate în special locuri publice de joacă pentru copii, parcurile de distracţie, piscinele, plajele, grădinile zoologice şi alte spaţii deschise.
Se urmăreşte astfel 'descurajarea folosirii' noilor produse care au apărut începând cu 2009 şi 'garantarea protecţiei în special a copiilor şi tinerilor', a declarat comisarul european pentru sănătate, Oliver Varhelyi.
Acesta a amintit că în fiecare an circa 700.000 de oameni mor în statele UE din cauza tutunului şi că mai mult de jumătate dintre fumători încep să fumeze înainte de vârsta de 19 ani.
'Acordul de astăzi este un pas crucial către obiectivul nostru al unei generaţii fără tutun în Europa şi este esenţial pentru a ne proteja copiii şi tinerii în faţa efectelor nocive ale fumatului pasiv', a adăugat comisarul european.
În dezbaterea anterioară adoptării recomandării, unii miniştrii au considerat că UE ar trebui să furnizeze date ştiinţifice pentru a înţelege mai bine riscul pe care îl implică consumul unor noi produse alternative tutunului convenţional.
Acesta a fost cazul Republicii Cehe, al cărei ministru a susţinut recomandarea, dar a indicat că, în opinia sa, fumatul pasiv din produsele alternative tutunului prezintă un risc pentru sănătate doar dacă acestea conţin nicotină şi a indicat că ar dori să vadă studii ştiinţifice care să explice diferenţa dintre tutun şi alternativele fără nicotină.
La fel s-a poziţionat şi România, care a precizat că susţine iniţiativele de reducere a consumului de produse cu nicotină şi de protejarea împotriva expunerii la fum, dar a subliniat că 'sunt necesare mai multe date ştiinţifice şi măsuri concrete de prevenţie, măsuri educaţionale în şcoli, precum şi campanii de conştientizare asupra fumatului activ şi pasiv', dar şi explicarea diferenţei dintre produsele clasice şi cele emergente.
În schimb, Germania, care se numără printre statele UE cu cele mai slabe restricţii asupra fumatului, s-a abţinut la votul asupra acestei recomandări, ce nu are caracter obligatoriu.
Recomandarea adoptată se concentrează în special pe o mai bună protejare a copiilor şi tinerilor în faţa efectelor nocive ale fumului.
