Românii din Maramureşul istoric cer uşurarea procesului de obţinere a cetăţeniei române

Ei vor să beneficieze de acelaşi regim juridic de care au parte românii din Republica Moldova sau din Bucovina de Nord. Este vorba de redobândirea cetăţeniei pentru cei care au avut cetăţenia română sau care sunt urmaşii cetăţenilor români care şi-au pierdut cetăţenia ca urmare a anexării unor teritorii de catre Uniunea Sovietică. Românii din Maramureşul istoric, azi parte a Ucrainei, arată că şi străbunicii lor au fost cetăţeni români deoarece satele româneşti din această regiune s-au aflat sub jurisdicţie românească de la finalul primului război mondial şi până în 1920. Claudiu Pădurean relatează:

Dincolo de Tisa există comunităţi româneşti importante în oraşul Slatina şi în satele Apşa de Jos, Apşa de Mijloc şi Biserica Albă. Românii din Maramureşul istoric, acolo de unde au plecat voievozii Dragoş şi Bogdan, care au întemeiat Moldova şi-au păstrat identitatea, spune protopopul greco-catolic de Slatina, părintele Dan Nuţu. „În Slatina sunt familii mixte, dar în restul satelor, Biserica Albă, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, sunt toţi români.”

Imediat după destrămarea Uniunii Sovietice românii din Maramureşul de dincolo de Tisa au putut să dobândească cetăţenia română mai uşor. Pe vremea aceea autorităţile române recunoşteau un fapt istoric de necontestat: acest teritoriu a avut administraţie românească până în 1920, spune părintele Dan Nuţu: „Prin anii '90 cetăţenia română s-a obţinut mult mai uşor fiindcă a fost nevoie doar de un certificat de naştere care arăta că o parte dintre bunici au fost născuţi înainte de '48 sau cum, şi ei au fost declaraţi că sunt cetăţeni români. Deci a fost o perioadă când satele româneşti au fost sub jurisdicţie română. Iar acum această lege mi se pare că s-a schimbat, cetăţenia română se acordă doar celor care sunt din regiunea Cernăuţi.”

Din anii 2000 regimul juridic aplicabil românilor din Maramureşul istoric s-a schimbat. Ei nu mai beneficiază de regulie aplicabile celor care îşi redobândesc cetăţenia română, ci trebuie să o ceară în acelelaşi condiţii ca şi orice alt cetăţean străin care doreşte să se stabilească în România. Însă, românii din Maramureşul istoric nu doresc să-şi părăsească vechile lor sate, ci să-şi păstreze dincolo de Tisa identitatea lor naţională. În Slatina de exemplu există primar român, un Consulat general al României, un liceu românesc precum şi şcoli şi biserici româneşti. Românii ortodocşi ţin de Patriarhia Moscovei care spre deosebire de Biserica Ortodoxă Ucraineană le permite să oficieze slujbele în limba română. Românii greco-catolici ţin de Eparhia de Mukacevo cu sediul la Ujgorod şi folosesc, la rândul lor, limba română în biserici. Această eparhie nu face parte din Arhiepiscopia Majoră Greco-Catolică Ucraineană, ci ţine direct de Roma.

Sursa RADOR

Sursa foto: Pixabay