Trauma online, un pericol tot mai mare pentru copii: semnele pe care părinții nu trebuie să le ignore

Tema traumei online a fost adusă în atenție în cadrul campaniei naționale „Stai sigur pe net”, derulată de Radio România, care urmărește să informeze părinții și comunitățile despre riscurile la care sunt expuși copiii în mediul digital.

Invitatele realizatoarei Alexandra Vuță, în cadrul emisiunii Viața la țară, psihoterapeut Oana Hera și Ana Mărgărita, consilier parental, care lucrează în Curtea de Argeș direct cu familiile din comunitate au spus că în ultimii ani, telefoanele mobile, rețelele sociale și jocurile online au devenit instrumente obișnuite pentru cei mici.

Ele oferă oportunități de comunicare și învățare, însă pot aduce și experiențe dificile, precum hărțuirea online, expunerea la conținut umilitor sau presiunea de a fi acceptat într-un grup.

Problema este cu atât mai vizibilă în comunitățile mici și în mediul rural, unde accesul la tehnologie a crescut rapid, dar educația digitală nu a ținut același ritm. Mulți părinți nu sunt familiarizați cu platformele folosite de copii, iar semnele de alarmă pot trece neobservate.

În aceste condiții, trauma online devine un subiect tot mai prezent în viața familiilor, fiind vorba despre efecte care pot influența dezvoltarea emoțională a copiilor pe termen lung.

În esență, trauma online apare atunci când un copil este umilit, jignit sau expus în mediul digital, fie prin comentarii răutăcioase, fie prin distribuirea unor imagini sau mesaje fără acordul său.

De cele mai multe ori, părinții nu observă imediat problema, pentru că semnele nu sunt evidente. Copilul poate deveni mai retras, mai irascibil sau mai tăcut. Pot apărea tulburări de somn, schimbări de comportament sau o stare generală de anxietate.

Un alt semn important este evitarea socială. Copilul nu mai vrea să iasă, să vorbească cu prietenii sau chiar își închide conturile de pe rețelele sociale.

Printre cele mai frecvente cauze se numără cyberbullying-ul, adică hărțuirea repetată pe internet, dar și distribuirea de imagini compromițătoare sau comentarii menite să umilească.

Procesul prin care apare trauma poate începe de la o simplă postare sau fotografie, care ajunge să fie distribuită mai departe. În timp, copilul începe să se gândească obsesiv la reacțiile celorlalți și la impactul asupra imaginii sale.

În lipsa sprijinului, apare izolarea. Copilul nu mai vorbește despre ceea ce i se întâmplă și ajunge să creadă că este vinovat sau că nu este suficient de valoros. Aceste convingeri pot influența dezvoltarea sa pe termen lung.

Rolul părinților este esențial. Observarea schimbărilor de comportament și crearea unui spațiu sigur pentru dialog pot face diferența. Discuțiile despre siguranța online trebuie începute devreme și adaptate vârstei copilului.

Atunci când copilul nu este pregătit să vorbească, abordarea trebuie să fie calmă, fără presiune, dar constantă.

Specialiștii subliniază că soluția nu ține doar de familie. Este nevoie de implicarea școlii, a comunității și a autorităților, dar și de educație digitală pentru toți: copii, părinți și profesori.

Trauma online nu este un moft, ci o realitate tot mai prezentă. Cu cât este observată și înțeleasă mai devreme, cu atât șansele ca un copil să depășească aceste experiențe sunt mai mari au concluzionat invitatele emisiunii Viața la țară.