Ucraina denunţă la ONU 'o listă interminabilă' de abuzuri comise de trupele ruse

La finalul reuniunii, solicitată de Kiev, cele 47 de state membre ale Consiliului urmează să voteze un proiect de rezoluţie care cere o 'anchetă' a comisiei internaţionale a ONU pentru Ucraina cu privire la gravele încălcări ale drepturilor omului, reproşate trupelor de ocupaţie ruse în regiunile Kiev, Cernigov (Cernigău), Harkov şi Sumî în intervalul dintre sfârşitul lunii februarie şi martie 2022, 'pentru ca cei responsabili să fie traşi la răspundere', informeaza Agerpres.

'Mii de persoane din ţara mea şi-au pierdut viaţa. Bombardamentele şi tirurile ruse fac partea din viaţa noastră zilnică', a declarat prim-adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Emina Djaparova, în deschiderea dezbaterilor, într-o alocuţiune prin videoconferinţă.

'Torturile şi dispariţiile forţate, violenţele sexuale şi de gen, lista crimelor ruseşti este interminabilă', a denunţat ea, agitând o foaie pe care un băieţel violat în faţa mamei sale a desenat un vârtej de linii negre.

În cursul dezbaterilor, mai mulţi diplomaţi ai unor ţări aliate Kievului, dar şi ONU şi-au exprimat oroarea şi indignarea faţă de suferinţele îndurate de ucraineni.

'Agresiunea rusă este însoţită, în fiecare zi, de descoperiri din ce în ce mai macabre şi greu de suportat', a afirmat ambasadorul francez Jérôme Bonnafont, în timp ce omologul său britanic a denunţat o 'campanie brutală' dusă de Moscova.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care acuzase deja armata rusă de acţiuni 'care pot fi clasificate drept crime de război' în Ucraina de la începutul invaziei în 24 februarie, a indicat că biroul său continuă să verifice alegaţiile de abuzuri.

'Amploarea execuţiilor ilegale, inclusiv indiciile de execuţii sumare în zonele situate la nord de Kiev este şocantă', a afirmat ea, precizând că dispune pentru moment de informaţii despre 300 de cazuri.

Bachelet a denunţat de asemenea 'orori inimaginabile' suferite de locuitorii Mariupolului, oraş-port la Marea Azov.

Proiectul de rezoluţie îi cere să facă o evaluare - în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Consiliului (din 13 iunie până în 8 iulie) - asupra situaţiei umanitare şi a drepturilor omului la Mariupol, care se află de acum aproape în întregime sub controlul forţelor ruse.

Este prima reuniune consacrată deteriorării situaţiei drepturilor omului în Ucraina după ce Adunarea Generală a ONU a suspendat Rusia la începutul lunii aprilie din cea mai înaltă structură a organizaţiei internaţionale în materie de drepturi ale omului.

Anticipând suspendarea, Rusia a renunţat de sine stătător la statutul de membru al UNHCR, dar ea poate participa la lucrările Consiliului în calitate de observator. Între altele, Moscova ar fi putut joi să facă uz de dreptul său la replică, ca parte interesată. Dar Rusia a ales să boicoteze reuniunea.

'Delegaţia rusă nu va legitima prin prezenţa sa acest nou show politic organizat sub forma unei sesiuni extraordinare', a reacţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

În finalul primei reuniuni din 4 martie, Kievul a făcut ca UNHCR să adopte, cu o majoritate covârşitoare, o rezoluţie prin care să decidă crearea de urgenţă a unei comisii internaţionale de anchetă independente.

Preşedintele acesteia, Erik Mose - fost judecător la Curtea Supremă din Norvegia şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi care a prezidat, de asemenea, Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda (ICTR) - a indicat că această comisie şi-a început activitatea, deşi nu are încă un buget.

Mose a subliniat că 'numărul mare de entităţi' care anchetează în prezent situaţia din Ucraina ridică 'probleme în materie de coordonare', notează AFP.

Foto: pixabay