Marea fugă din Tuvalu, graţie "vizei climatice", înainte ca insulele să se scufunde în ocean

"Am primit deja 8.750 de cereri, care reprezintă 82% din cei 10.643 de locuitori ai naţiunii insulare", a declarat într-un comunica Înaltul Comisar australian pentru Tuvalu. Cu toate acestea, în acest an, vor fi eligibile doar 280 de persoane. Tuvalu este unul dintre locurile din lume cele mai ameninţate de efectele schimbărilor climatice: doi dintre cei nouă atoli de corali ai arhipelagului au dispărut deja în mare parte sub valuri, iar oamenii de ştiinţă estimează că în următorii 80 de ani toate insulele ar putea deveni nelocuibile. În 2024, parţial pentru a stopa influenţa crescândă a Chinei în regiunea Pacificului, Australia a semnat cu Tuvalu pactul Falepili Union, introducând o nouă categorie de vize "sensibile la climă", speciale pentru cetăţenii arhipelagului. "Australia recunoaşte impactul devastator pe care îl au schimbările climatice asupra mijloacelor de trai, securităţii şi bunăstării ţărilor şi persoanelor vulnerabile la schimbările climatice, în special în regiunea Pacificului", a declarat luna trecută Departamentul australian pentru Afaceri Externe pentru Agence France Presse. "Acesta este primul acord de acest fel din lume, care deschide calea pentru o mobilitate demnă într-un moment în care impactul climatic continuă să se agraveze".

Viza va oferi locuitorilor din Tuvalu oportunitatea de a trăi, studia şi lucra în Australia. Pactul Falepili angajează Australia să apere Tuvalu de dezastre naturale, pandemii şi "agresiune militară". În plus, acordul oferă Australiei un cuvânt de spus în toate celelalte pacte de apărare pe care Tuvalu le semnează cu alte ţări. Tuvalu este unul dintre cele 12 state care continuă să menţină relaţii diplomatice formale mai degrabă cu Taipei, decât cu Beijingul, care încearcă de mult timp să aducă guvernul arhipelagului în sfera sa de influenţă. Statisticile privind cererile de azil au fost publicate aproape simultan cu o hotărâre istorică a Curţii Internaţionale de Justiţie, cel mai înalt organism judiciar al Naţiunilor Unite. Judecătorii de la Haga au decis că schimbările climatice reprezintă "o ameninţare existenţială" şi că statele au "obligaţii clare" de a le preveni. Încălcarea acestor obligaţii constituie un "act ilicit", iar consecinţele juridice "pot include despăgubiri integrale pentru daunele suferite de statele vătămate sub formă de restituire, compensare şi satisfacţie". "Neexercitarea de către un stat a măsurilor adecvate pentru a proteja sistemul climatic de emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv prin producerea sau consumul de combustibili fosili, acordarea de licenţe de explorare sau furnizarea de subvenţii pentru combustibili fosili, poate constitui un act internaţional ilicit atribuibil statului respectiv", a clarificat miercuri judecătorul Iwasawa Yuji, preşedintele Curţii de la Haga. Avizul de 140 de pagini, chiar dacă nu este obligatoriu, introduce un principiu de drept internaţional care depăşeşte cu mult angajamentele asumate de guverne în 2015 în cadrul Acordului de la Paris pentru reducerea încălzirii globale. Curtea nu doar confirmă că responsabilităţile statelor în materie de drepturi ale omului includ respectarea limitei de 1,5°C, dar stabileşte şi datoria de a preveni daunele semnificative aduse mediului şi obligaţia de a compensa daunele care nu mai pot fi reparate. Cerută de un grup de studenţi din arhipelagul Vanuatu, o naţiune din Pacific care, la fel ca Tuvalu, riscă să dispară sub apă, hotărarea Curţii Internaţionale de Justiţie va da un impuls suplimentar aşa-numitelor "procese climatice" intentate în diferite ţări de cetăţeni şi ONG-uri de mediu împotriva guvernelor sau companiilor considerate responsabile pentru criza actuală, fie prin inacţiune, fie prin emisii de gaze care modifică clima.
RADOR