Rezerva necesară asigurării alimentării cu apă şi energie pe toată perioada timpului friguros este suficientă

Potrivit sursei citate, 'chiar dacă nu se înregistrează debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă pentru populaţie sub aspect cantitativ, specialiştii Administraţiei Naţionale 'Apele Române', împreună cu cei de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, monitorizează mai multe secţiuni de râu (peste jumătate la Dunăre) şi aplică Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare'.

Astfel, la Treapta I, de atenţionare/avertizare, se monitorizează sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea (începând din data de 17 octombrie se aplică Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare - faza de atenţionare) şi Centrala de la Cernavodă.

De asemenea, la Treptele II şi III, se urmăreşte alimentarea folosinţelor piscicole în judeţele Iaşi (din acumulările Hâlceni, Plopi şi Sarca - treapta III şi acumularea Pârcovaci - treapta II) ), Botoşani (din acumularea Cal Alb - treapta III) şi Vaslui - acumulările Soleşti şi Mânjeşti (aferente bazinului hidrografic Prut-Bârlad), precum şi pentru irigaţii în două situaţii: ANIF - Filiala Teritorială Moldova Nord - U.A Botoşani-Sistemul de Irigaţii Movileni-Havarna, sursa: Acumularea Cal Alb - râul Başeu, judeţul Botoşani; ANIF - Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Vaslui-Amenajare de irigaţii Mânjeşti, sursa: acumularea Mânjeşti, judeţul Vaslui.

Conform prognozei hidrologice, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar, în jurul valorii de 2.000 mc/s, sub media multianuală a lunii octombrie (3.850 mc/s). În aval de Porţile de Fier, debitele au fost în scădere, dar vor fi relativ staţionare pe sectorul Gruia - Zimnicea şi în scădere pe sectorul Giurgiu - Tulcea.

La nivel lunar, debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30% şi 80%, mai mari (în jurul şi peste normalele lunare) pe Suceava şi pe cursurile superioare ale Moldovei şi Bistriţei, însă mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Timiş, Moraviţa, Caraş, Cerna, Vedea, Tazlău, Râmnicu Sărat, Bârlad, Jijia, afluenţii Jiului, pe unii afluenţi din bazinul superior şi mijlociu al Oltului, din bazinul superior al Argeşului şi pe râurile din Dobrogea.

În prezent, nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub Cotele de atenţie, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Pe de altă parte, ANAR subliniază că măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită - secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri: Faza normală (Treapta I) - atunci când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puţin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerinţele de apă ale utilizatorilor; Faza de atenţie/avertizare (Treapta II) - în momentul în care alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor; Faza de restricţii (Treapta III) - când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.