Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României

Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României.

Aceasta este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în ţara noastră, efectuat în perioada 2022-2023 de asociaţiile Mai Mult Verde şi Global Water Partnership România, în cadrul programului Cu Apele Curate susţinut de Lidl România.

Potrivit studiului, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic şi 48 tone de macroplastic. Cele mai mari randamente de transport anual au fost înregistrate la staţia de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dunării în România.

Este cel mai extins studiu de acest fel efectuat în ţara noastră până în prezent, fiind realizat pe parcursul a cinci sezoane, în perioada primăvară-iarnă 2022 şi primăvară 2023, în trei secţiuni pe traseul românesc al Dunării: Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porţile de Fier II) şi Isaccea (după ultimul afluent - râul Prut, înainte de Delta Dunării).

În timpul studiului privind prezenţa materialelor plastice în Dunăre, pe teritoriul României, cele mai mari cantităţi de plastic transportate de fluviu au fost înregistrate la intrarea în ţară, în apropierea localităţii Moldova Veche: între 93 şi 100 tone/an material plastic total, dintre care 46-51 tone/an microplastic, 47-49 tone/an macroplastic.

Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche conţin cantităţi de câteva ori mai mari, atât microplastic cât şi macroplastic, faţă de cele recoltate în zonele Gruia si Isaccea.

Pe baza acestor rezultate se poate considera că bazinele Porţile de Fier I şi II servesc ca un rezervor de acumulare şi decantare cel puţin temporară pentru plastic, astfel că după această zonă valorile înregistrate scad simţitor şi se păstrează constante până la vărsarea în Delta Dunării.

Potrivit rezultatelor studiului realizat de Asociaţia Mai Mult Verde, cele mai mari concentraţii de microplastic au fost găsite la suprafaţa apei (până la 60 cm adâncime), dar şi la adâncime mai mare, până spre fundul apei.

Microplasticele sunt transportate cel mai probabil fixate pe aluviuni minerale, floră şi faună, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice.

Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu dimensiuni de maximum 5 mm, iar macroplasticul reprezintă particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm şi 2,5 cm. Acestea se macină în timp, sub influenţa materialelor abrazice şi corozive din apă, şi se transformă în microplastic.

În ceea ce priveşte analiza compoziţională a microplasticului recoltat în cadrul studiului efectuat de Asociaţia Mai Mult Verde, polimerii cel mai frecvent întâlniţi în probele analizate sunt polietilena (52-86%) şi polipropilena (12-26%).
Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporţie de 52-86%.

Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare şi produselor de uz casnic precum pungile şi recipientele.

Polipropilena (prezentă în majoritatea probelor, în proporţie de 12-26%) se găseşte în compoziţia materialelor utilizate la obţinerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare şi ţevi.

Alţi polimeri din plastic găsiţi în apele Dunării sunt: polistirenul (utilizat la obţinerea materialelor izolante, ambalaje şi veselă de unică folosinţă), copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (utilizat în obţinerea materialelor izolante, adezivi, a diferitor tipuri de furtunuri, încălţăminte şi ambalaje), celuloza (utilizată în industria alimentară şi farmaceutică, dar şi în obţinerea diferitor ambalaje) şi poliuretanul (utilizat cu precădere ca izolator termic, ca materie primă în industria mobilei şi în obţinerea vopselei, adezivilor, ambalajelor).