Creșterea alarmantă a salinității în apele din Harghita, provocată de activități umane
Autoritățile au confirmat că valorile ridicate de salinitate în râurile Târnava Mică și Corund sunt rezultatul unor prăbușiri din tavanul minei vechi de la Praid, combinate cu lucrări efectuate de constructor.

Articol de Petruț Mazilu, 12 Iunie 2025, 12:38
'Legat de problema salinităţii crescute în aval, în zona pârâului Corund, respectiv Târnava Mică: în cursul zilei de ieri, am avut o intensificare a prăbuşirii unor părţi din tavanul minei vechi, ceea ce a dus o dislocare de apă sărată din acea mină. În acelaşi timp, situaţia activităţii de construcţii a impus două acţiuni: prima, de deviere pe un canal, pregătit printr-o pădurice, a cursului de apă, pentru a permite lucrul la drumul tehnologic respectiv, pregătirea suprafeţelor pentru montarea conductelor şi, în acelaşi timp, unul din cele două baraje executate în cursul zilelor trecute a fost parţial dezafectat, s-a creat o breşă, pentru a duce la scăderea nivelului de apă, deoarece apa era pe toată zona, împiedicând intrarea utilajelor în zona de construcţii. Acestea sunt motivele care au dus la dislocări de volume de apă sărată şi la creşterea conductivităţii, salinităţii în aval', a declarat prefectul de Harghita, Petres Sandor, într-o conferinţă de presă susţinută la Praid.
La rândul său, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, a spus că în cursul zilei de miercuri 'au căzut nişte bucăţi destul de importante' din tavanul minelor vechi, care au dislocat volume destul de mari de apă ce au intrat în cursul pârâului Corund.
Potrivit lui Dobrea, acesta este motivul pentru care se urgentează lucrările de deviere a cursului de apă prin bypass şi ţevi corugate, pentru ca 'interacţiunea apei dulci cu sarea şi cu galerii de mina veche să nu mai aibă loc'.
Referitor la informaţiile potrivit cărora salinitatea a crescut în urma dărâmării de către constructor a digurilor realizate la recomandarea experţilor internaţionali, directorul Salrom a spus că acestea nu au fost distruse, ci s-a creat o breşă în cel din amonte, pentru a scădea nivelul apei şi a se putea circula pe drumul tehnologic.
El a adăugat că vor mai exista creşteri de salinitate, atât timp când vor mai avea loc prăbuşiri din tavanul minelor vechi.
Directorul general Salrom a punctat că lucrările de deviere a cursului de apă nu ar fi putut continua dacă nu se realiza breşa respectivă, iar decizia luată de constructor a fost una de moment şi a fost comunicată ulterior.
Legat de acuzaţiile preşedintelui CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, potrivit căruia salinitatea a crescut din cauza dărâmârii digurilor şi a devierii pârâului printr-un bypass care nu e impermeabilizat, directorul Salrom a spus că dacă acesta ar participa mai des la întâlniri şi dacă ar merge pe şantier ar fi la curent cu ce se întâmplă şi apoi ar face declaraţii în cunoştinţă de cauză.
Prezent la conferinţa de presă, Luci Ervin, director tehnic la Apele Române, a menţionat că au fost luate mai multe măsuri pentru a scădea concentraţia de sare din cursul de apă.
'Apele Române au început o procedură de pregolire a acumulărilor Bezid şi Zetea pentru a asigura, în aval, un debit de diluţie. S-a luat legătura şi cu Hidroelectrica pentru a uzina hidrocentralele care evacuează în râul Mureş. Debitul total adunat, al nostru şi al Hidroelectricii, este în jur de 50 m3/sec, un aport suplimentar de debit în râul Mureş, ţinând cont că acum pe Mureş, la Alba Iulia, avem un debit de 45 m3/sec, practic, dublăm debitul tocmai pentru a crea această diluţie. Monitorizarea se va realiza şi pe parcursul nopţii care o să urmeze, pe parcursul zilei, se vor face astăzi diferite simulări pentru a vedea până unde ajunge unda poluantă şi ce acumulări în aval mai putem suplimenta, deschide pentru a atenua concentraţia de sare din cursul de apă', a spus oficialul de la Apele Române.
De asemenea, el a arătat că Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor a realizat deja un studiu hidrogeologic pentru alimentarea cu apă a localităţii Fântânele din foraje şi în prezent se lucrează la un studiu similar şi pentru oraşul Târnăveni.
Întrebat dacă s-au raportat cazuri de mortalitate piscicolă pe cursurile de apă, Ervin a răspuns că există astfel de situaţii, dar nu a putut să precizeze dacă este un fenomen de amploare.