Efectele secetei în Buzău: Șapte lacuri naturale secate în doar zece ani

2024 continuă şirul anilor secetoşi, după ce pe parcursul ultimelor luni au fost înregistrate perioade lungi cu temperaturi de peste 40 de grade şi precipitaţii slabe care au produs pagube în agricultură.

Potrivit ABA, după aproximativ 15 ani, timp în care au fost înregistrate precipitaţii excedentare, din anul 2018 a debutat o perioadă cu secetă severă, care a continuat şi pe parcursul acestui an.

'După intervalul cu precipitaţii excedentare: 2004-2018 (când perioadele secetoase au fost relativ scurte, de câteva luni, în special în iunie-noiembrie 2012), a urmat o perioadă cu secetă severă (conform site-ului ANM- www.meteoromania.ro), începută în august 2018, fenomen ce continuă şi în prezent.

Anul 2022 a fost unul din cei mai secetoşi ani din istorie în câmpia Bărăganului, precipitaţiile anuale fiind sub 300 mm (ex. 287,1 mm la Buzău), seceta hidrologică şi pedologică acutizându-se de la un an la altul.

Faţă de o medie multianuală de 530 mm la Buzău, s-au înregistrat 688 mm în 2017, după care 448,9 mm în 2018, 428,1 mm în 2019, 464 mm în 2020, 514 mm în 2021, 287,1 mm în 2022 şi 409,2 mm în 2023.

Deşi în anul 2021 suma anuală a precipitaţiilor s-a apropiat de mediile multianuale, o singură lună (iunie) a avut 157,2 mm, fiind excedentară, după care, începând cu luna iulie, s-a reinstalat seceta severă', a transmis ABA Buzău-Ialomiţa, citata de Agerpres.

Potrivit specialiştilor, pe fondul reducerii cantităţilor de precipitaţii, în ultimul deceniu mai multe cursuri de apă şi lacuri au secat ori şi-au redus semnificativ volumul de apă.

'În aceste condiţii, în ultimul deceniu s-a constatat o reducere semnificativă a debitelor medii anuale la staţiile hidrometrice de pe râul Buzău şi afluenţi.

Se constată că la majoritatea staţiilor cele mai mici debite au fost în anul 2022. La unele staţii, abaterea negativă faţă de mediile multianuale a fost de peste 50%, aceasta ajungând la 96,6% la Potârnicheşti (0,012 mc/s în 2022 faţă de 0,360 mc/s, media multianuală).

S-au înregistrat fenomene de secare din ce în ce mai persistente, în special pe cursul mijlociu şi inferior al Câlnăului, dar şi pe cursurile inferioare ale Slănicului şi Nişcovului. Seceta excesivă şi necesarul mare de apă al folosinţelor au avut efecte negative şi în ceea ce priveşte lacurile, în special asupra celor 7 limane fluviatile ale Buzăului (Coşteiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balta Albă, Boldu, Ciulniţa), lacuri naturale la origine. Lipsa viiturilor majore pe râul Buzău în ultimul deceniu a dus la imposibilitatea alimentării cu apă din râu a cuvetelor acestora', informează administraţia de apă.

Cu toate că fenomenul de reducere a volumelor de apă din lacuri nu este caracteristic doar ultimului deceniu, acesta s-a acutizat în ultima perioadă pe fondul secetei.

Potrivit ABA, viiturile care produc efecte negative au şi un rol pozitiv, prin alimentarea cu apă a unor lacuri.