Pădurile urbane, soluţia în faţa schimbărilor climatice la Timişoara

Impactul pe care îl resimt marile aglomerări urbane din cauza schimbărilor climatice este din ce în ce mai semnificativ. Recorduri de temperatură în timpul verii sau furtuni de intensitate din ce în ce mai mare sunt doar două dintre consecinţele fenomenului de încălzire globală cu care orăşenii au început să se obişnuiască.
Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii din Timişoara caută soluţii practice pentru a reduce efectele negative. Una dintre acestea este şi creerea de perdele forestiere, un proiect aflat deja în derulare, care aduce ca zestre verde patru hectare de pădure.
Prof. univ. dr. ing. Dorin Camen consideră că aceste perdele vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii din oraş şi nu numai.
"În primul rând, este vorba de a fi o barieră naturală de protecţie împotriva curenţilor de aer şi cred că sunt foarte multe efecte benefice care pot fi generate prin prezenţa unor astfel de infrastructuri verzi în zonele limitrofe ale oraşelor. Ăe lângă partea strict de protecţie, evident că vorbim şi de un microclimat specific şi de o capacitate mai bună de retenţie a apei în sol. Sperăm să se înregistreze şi un impact în ceea ce priveşte temperaturile resimţite şi, evident, pentru culturile agricole care sunt în vecinătatea perdelor forestiere, ne aşteptăm, de asemenea, la un efect benefic în ceea ce priveşte potenţialul acestora de producţie", spune Dorin Camen.

Perdele forestiere în Timişoara
Despre importanţa perdelelor forestiere am discutat şi cu arhitectul Mihai Danciu, care spune că, din fericire, Timişoara încă dispune de zone pe care aceste perdele forestiere se pot înfiinţa.
"Când discutăm despre Timişoara, discutăm de cel mai bine planificat oraş din partea aceasta a Europei. De 300 de ani, el este extrem de bine planificat şi are şi aceste resurse nu în anumite zone care sunt deja densificate, ci pe coridoarele verzi-albastre, de-a lungul canalelor de desecare, de-a lungul cursurilor secundare de apă, mai ales în zona nordică a oraşului Beregsău-Behela. Sunt acele zone din care poate vin cu vânturile care aduc particulele de fapt de de praf din Câmpia Panonică, reuşesc de fapt, de-a lungul acestor cursuri, să se amenajeze astfel de perdele forestiere, cum este şi proiectul pe care îl dezvoltă universitatea acum, tot prin finanţare prin PNRR, a unei perdele forestiere", spune Mihai Danciu.

Păduri urbane versus dezvoltare imobiliară
Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii din Timişoara lansează conceptul de păduri urbane. Este vorba despre suprafeţe verzi menite să reducă disconfortul termic şi nivelul de poluare, spune profesorul doctor inginer Dorin Camem.
"Este un concept interesant în care cred că s-a sesizat foarte mult impactul negativ al schimbărilor climatice şi în marile aglomerări urbane ştim că au apărut probleme destul de sensibile din acest punct de vedere. Se vorbeşte de aşa-numitele insule de căldură, acolo unde practic ne ne confruntăm cu o serie de factori cumulaţi care au un impact negativ. Vorbim de urbanizarea excesivă, de un trafic excesiv, de probleme legate de gestionarea apelor proviale, de probleme legate de suprafeţele verzi care, din păcate, acolo unde avem foarte mult beton, lipsesc şi cred că se încearcă acest deziderat de a combate atât cât este posibil din acest efect negativ al schimbărilor climatic", spune Dorin Camen.
Chiar dacă mai greu de identificat terenuri pentru păduri urbane, într-un oraş ca Timişoara, unde presiunea imobiliare este uriaşă, este totuşi o soluţie de care pot beneficia instituţiile publice sau chiar asociaţiile de proprietari.
Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii din Timişoara îşi propune să fructifice această oportunitate de finanţare prin care să crească suprafaţă împădurită din zona campusului cu încă un hectar de pădure.

RADOR