Numărul cabinetelor medicale de familie din rural este cu 51% mai mic decât în mediul urban
Numărul cabinetelor medicale de familie din rural este cu 51% mai mic decât în mediul urban: una dintre cauzele mortalităţii infantile ridicate în rural (6,9 la mia de copii născuţi vii). Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra consecinţelor severe ale inegalităţii accesului la servicii medicale.
25 Noiembrie 2024, 13:25
- Rata mortalităţii infantile în mediul rural (6,9 la mia de copii născuţi) este cu 30% mai ridicată decât în mediul urban (4,8 la mie);
- Mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie.
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au reprezentat mai puţin de jumătate din media UE (1.626,57 euro în România faţă de media UE de 3.684,55 euro - Eurostat). În ciuda creşterii forţei de muncă din sănătate în ultimul deceniu, numărul medicilor şi al asistenţilor medicali la 1.000 de locuitori rămâne sub media UE: astfel, în 2021, erau 3,5 medici practicanţi la 1.000 de locuitori - o rată printre cele mai scăzute din UE (media UE era de 4,1 la 1.000)1. În general, îngrijirea primară continuă să fie subutilizată, în timp ce serviciile spitaliceşti sunt suprasolicitate. Sistemul de sănătate rămâne foarte centrat pe spitale, cu cheltuieli relativ mari pentru spitale şi un număr foarte ridicat de paturi (7,2 la 1000 de locuitori în 2021) în comparaţie cu media UE (4,8 la 1.000). Decalajul dintre rural şi urban este foarte mare: în timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcţionat 13,7 mii de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 de cabinete). Numărul locuitorilor care îi revin unui medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural faţă de mediul urban (2312 locuitori în rural faţă de 1157 în urban/medic de familie). În anul 2023, rata mortalităţii infantile în mediul rural a fost de 6,9 la mia de copii născuţi vii, peste media pe ţară, de 5,8 la mie.
Mai mult, peste un sfert dintre românii cu domiciliul în ţară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate. Deşi sistemul de asigurare socială de sănătate este obligatoriu, aproximativ 25% din populaţie a rămas neasigurată în 2022 - în special în zonele rurale.
Potrivit Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), accesul la îngrijirea medicală este extrem de important pentru persoanele din comunităţile vulnerabile, care trăiesc în regiuni îndepărtate. În condiţiile în care mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie, iar 328 de comune nu au medic de familie. Distribuţia unităţilor medicale şi a medicilor în România este inegală între zonele rurale şi cele urbane, serviciile medicale mobile furnizate direct în comunităţi pot face diferenţa între depistarea precoce a unei boli şi complicaţiile severe.
Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a vorbit despre importanţa serviciilor sociale integrate în comunităţile vulnerabile: 'România rămâne o ţară a inegalităţilor sociale şi asta înseamnă acces discriminatoriu la servicii sociale de bază, sănătatea şi educaţia. Prioritatea noastră e să fim prezenţi în comunităţi şi să răspundem nevoilor sociale reale ale oamenilor. Una dintre nevoile esenţiale este accesul direct şi rapid la medic şi la servicii medicale'.
Medicii de familie sunt poarta de acces către îngrijirile de specialitate şi oferă îngrijiri primare, în principal, în cabinete individuale (private) contractate de casele de asigurări de sănătate judeţene. Pentru servicii mai puţin complexe, aceştia pot emite doar o trimitere şi nu au permisiunea să ofere ei înşişi tratamentul, în timp ce, pentru anumite afecţiuni, pacienţii pot accesa direct specialiştii. Astfel, este frecvent cazul ca pacienţii să caute îngrijiri direct la spital, chiar şi pentru afecţiuni care nu sunt urgente, deoarece acest lucru este considerat pe scară largă ca fiind cea mai rapidă şi/sau cea mai simplă modalitate de a accesa îngrijirile de specialitate.
Pacienţii care caută îngrijiri rapide evită adesea unităţile de îngrijire primară şi merg direct la spitale. Drept urmare, aproape jumătate din finanţarea pentru sănătate în România este destinată îngrijirii spitaliceşti. Evitarea îngrijirii primare este parţial rezultatul preferinţei pacienţilor, dar şi al disponibilităţii limitate de medici de familie, în special în zonele rurale. Slăbiciunea îngrijirii primare are implicaţii serioase în reducerea ratelor de mortalitate evitabilă, care sunt cele mai ridicate din UE.
Ce facem în comunităţi
Echipa Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), a creat din 2010 o reţea de incluziune socială şi combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaţionale) la nivel local, astfel ajutând la creşterea accesului la servicii sustenabile şi de calitate pentru mame, gravide, gravide minore şi copii până în 5 ani.
Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 20 de judeţe, în 70 de comunităţi rurale defavorizate şi în toate maternităţile din ţară pentru sprijinirea accesului la servicii sociale şi medicale, respectiv informare medicală, cu 449.500 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:
De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în 113 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 3.800.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.