Bolojan: Tehnologia şi digitalizarea reprezintă cele mai eficiente instrumente pentru o reformă profundă

'Trăim un moment definitoriu, în care contextul de securitate, dublat de un deficit bugetar semnificativ, ne obligă, mai mult ca oricând, să adoptăm măsuri de eficientizare a aparatului public. Tehnologia şi digitalizarea reprezintă cele mai eficiente instrumente pentru o reformă profundă. Ele nu sunt simple unelte, ci devin un pilon esenţial pentru reducerea cheltuielilor şi creşterii calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice. Tehnologia şi mediul digital, guvernate de inteligenţa artificială, devin componente de bază ale oricărui proiect public sau privat, civil sau militar', afirmă preşedintele interimar în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Mihai Jurca.

El susţine că războiul hibrid, dezinformarea, securitatea şi criminalitatea cibernetice, precum şi necesitatea unor servicii publice de calitate şi sigure sunt doar câteva din problemele la care trebuie identificate rapid soluţii şi acţionat ferm.

'Ne aflăm în mijlocul unei lumi marcate de schimbări tectonice profunde, dominate de lupta pentru competitivitate şi de o revoluţie tehnologică bazată pe inteligenţa artificială. În acest context amplificat de poziţia strategică pe care România o are, este esenţial să evaluăm corect, realist complexitatea imensei provocări care ne stă în faţă', spune Bolojan.

El subliniază importanţa protecţiei infrastructurii critice.

'Războiul purtat de Federaţia Rusă în Ucraina se desfăşoară, am văzut clar, în spaţiul cibernetic, asupra infrastructurii energetice, şi mă bucur că România a acţionat prompt modificând cadrul legislativ, prin Legea 294/2024, care impune şi obligă infrastructurile critice să includă în planurile de securitate măsuri de protecţie împotriva atacurilor şi a ameninţărilor cibernetice. Niciun plan de securitate sau rezilienţă nu mai poate fi adoptat fără prevederea unor măsuri corespunzătoare de protecţie împotriva atacurilor cibernetice', afirmă preşedintele Bolojan, care salută iniţiativa Ministerului Energiei de a înfiinţa, până la finalul lunii aprilie, primul Centru Sectorial de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică.

El precizează că strategia României de a sprijini Ucraina şi Republica Moldova este puternic legată de o viziune a asigurării securităţii cibernetice pentru infrastructurile critice, căutând interconectarea cu cei doi vecini, astfel încât ţara noastră să le poată fi un sprijin real.

'În acest context, căutăm cele mai bune soluţii cu partenerii europeni şi transatlantici pentru rezilienţa infrastructurilor critice din România, pentru că acestea, odată asigurate, sunt un real sprijin şi pentru vecinii noştri', adaugă şeful statului.

Ilie Bolojan remarcă importanţa crescândă a diplomaţiei cibernetice pentru coordonarea cu parteneri şi aliaţi în vederea stabilirii unor agende şi standarde comune de reglementare, pentru a face schimburi de informaţii care să sporească rezilienţa în faţa atacurilor cibernetice, să sporească lupta împotriva dezinformării şi pentru a investiga şi pentru a aduce în faţa legii pe cei care sunt răspunzători pentru acestea.

'Este clar că nu vom avea o misiune deloc uşoară, dar am încredere că România are talentul, antreprenorii, companiile private care să ofere soluţii la nivelul de inovaţie necesar pentru a excela în acest context extrem de provocator şi greu. Pe cât de îmbucurător este acest lucru, pe atât de important este ca mediul politic să se ridice la nivelul provocărilor şi să recâştige încrederea societăţii prin muncă şi decizii clare', spune şeful statului.

De asemenea, preşedintele interimar afirmă că alături de partenerii europeni, americani, de aliaţii din NATO, 'vom intensifica eforturile pentru a oferi societăţii româneşti securitatea de care are nevoie pentru a continua să prospere aşa cum a făcut-o până acum'. AGERPRES/(AS - redactor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu)