Criza natalității se adâncește în România, cu doar 145.000 de copii născuți în 2025

România intră într-o contracție demografică structurală

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că natalitatea rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor, în timp ce mortalitatea se menține la un nivel ridicat, amplificând declinul natural al populației. Ritmul de scădere este vizibil mai ales la grupele de vârstă mici.

Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a subliniat că populația cu vârsta sub un an a înregistrat cel mai alert ritm de diminuare între ultimele două recensăminte, cu un declin de aproape 20%, cel mai accentuat dintre toate categoriile de vârstă.

La recensământul din 2021, populația totală a României era deja cu 5,3% mai mică decât în 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a ajuns la aproximativ 20% din totalul populației.

În Caraș-Severin, tendința este și mai pronunțată: între recensămintele din 2011 și 2021, numărul copiilor sub 14 ani s-a redus cu aproape 25%, ceea ce indică o contracție accelerată a segmentului tânăr al populației.

Dezechilibru între tineri și vârstnici

Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), procesul de îmbătrânire s-a intensificat. În ianuarie 2025, la 100 de persoane tinere reveneau 132,4 persoane vârstnice, comparativ cu 126,8 cu un an înainte. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani.

Reducerea populației apte de muncă produce deja efecte economice: deficit de forță de muncă calificată, dificultăți pentru companii în extinderea activității și presiuni crescute asupra sistemului public de pensii. Proiecțiile arată că, în următoarele decenii, cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB, în timp ce contribuțiile la bugetul public de pensii ar putea scădea la aproximativ 5,5% din PIB până în 2070.

Migrația amplifică declinul

Pe fondul acestor evoluții, intenția de emigrare rămâne ridicată în rândul tinerilor. Aproape jumătate dintre aceștia declară că iau în calcul plecarea din țară, iar anul 2023 a consemnat un record al ultimului deceniu în ceea ce privește plecările definitive ale tinerilor români.

Un raport al companiei de consultanță McKinsey & Company arată că numeroase economii dezvoltate vor fi nevoite să își dubleze productivitatea pentru a menține nivelul de trai, în contextul scăderii natalității.

Paradoxul creșterii economice fără creștere demografică

Declinul nașterilor are loc într-o perioadă în care economia României a înregistrat progrese semnificative, iar PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut consistent în ultimele două decenii. Cu toate acestea, numărul copiilor este mai mic decât în anii ’90.

Schimbarea este legată în mare parte de decizia amânată de a avea copii. Dacă în trecut întemeierea unei familii preceda stabilitatea financiară deplină, în prezent alegerea este condiționată de siguranța locului de muncă, accesul la locuințe, echilibrul profesional și sprijinul social.

Costurile ridicate ale locuințelor, incertitudinea veniturilor, presiunea profesională și lipsa infrastructurii de sprijin, precum creșele, serviciile medicale accesibile sau rețelele de suport, transformă dorința de a avea copii într-o decizie atent calculată.

O populație în scădere accelerată

Sporul natural negativ, estimat la aproximativ minus 94.000 de persoane într-o singură lună, fără a include migrația externă, echivalează cu pierderea populației unui oraș de dimensiunea Buzăului sau Satu Mare doar din diferența dintre nașteri și decese.

Pentru județe precum Caraș-Severin, unde natalitatea se află deja la un nivel critic, efectele pot deveni tot mai vizibile: școli cu mai puțini elevi, reducerea forței de muncă și presiuni suplimentare asupra sistemelor sociale.

România se confruntă astfel nu doar cu un declin al natalității, ci cu o transformare demografică profundă, ale cărei consecințe economice și sociale vor marca următoarele decenii.

Cuvinte cheie: