Dăncilă: Aderarea României la moneda euro, „un adevărat proiect de țară”

"Aderarea României la moneda euro este un adevărat proiect de ţară pentru succesul căruia este nevoie de sprijinul întregii societăţi, mediul academic, sindicate, patronate, reprezentanţi ai societăţii civile, partide politice şi instituţii fundamentale ale statului român. Aş compara adoptarea de către România a monedei unice europene cu alte proiecte care au schimbat decisiv în bine evoluţia societăţii româneşti, mă refere aici la aderarea la Alianţa Nord - Atlantică şi la integrarea în Uniunea Europeană, de aceea am considerat că acest proces trebuie temeinic pregătit cu implicarea întregii societăţi. În calitate de prim ministru, am coordonat lucrările Comisiei naţionale constituite în acest sens, împreună cu preşedintele Academiei Române, Aurel Pop, şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, cu implicarea tuturor instituţiilor şi organismelor care contribuie la dezvoltarea societăţii româneşti. Activitatea intensă a comisiei a avut rezultatele aşteptate, un raport de fundamentare de o înaltă calitate ştiinţifică şi un plan naţional de adoptare a monedei euro ancorat în realitate, astfel încât, prin aplicarea acestuia, România să-şi îndeplinească ţinta asumată de a adopta moneda euro în anul 2024", a spus Dăncilă, la evenimentul de prezentare a Raportului de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, desfăşurat la Academia Română.
Premierul a adăugat că, pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor, este esenţial să fie pregătită intrarea în etapa premergătoare, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb şi să fie luate măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile.
"Am implicat toate ministerele în transpunerea planului de acţiuni, iar documentele strategice sunt disponibile pentru întreaga societate. Raportul analizează modul în care funcţionează zona euro, relevă cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro, precum şi gradul de pregătire a economiei româneşti pentru atingerea acestui important obiectiv. Sunt luate în calcul trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală, PIB-ul pe locuitor raportat la puterea de cumpărare standard de 70%, 75%, respectiv 80 % în raport cu media zonei euro în funcţie de două rate medii anuale de creştere, o rată de creştere de 4% plecând de la media ratelor de creştere a PIB în perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă de 5% plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi va continua implementarea unor reforme structurale favorabile creşterii economice", a menţionat premierul.
Dăncilă a afirmat că Guvernul îşi înţelege responsabilitatea de a pregăti România pentru trecerea la moneda euro prin creşterea competitivităţii şi consolidarea avansului bun al economiei.
"Am generat creştere economică prin măsurile de stimulare, menţinem acest ritm şi continuăm să acţionăm pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de celelalte state membre UE. Conform programului de guvernare, ne-am propus depăşirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard. (...) Structura exporturilor este dominată în proporţie de circa 50% de grupa maşini şi echipamente de transport, produse cu valoare adăugată ridicată care în anul 2018 au totalizat 32,1 miliarde euro, în creştere cu 10,4% faţă de anul precedent. Aceste date reprezintă dovada că România este pe drumul cel bun şi că avansul economic este sustenabil. Am convingerea că prin măsuri de stimulare economică şi de susţinere a domeniilor competitive, prin dialog deschis şi constant cu partenerii sociali, există premise ca la orizontul anului 2024 România să poată îndeplini cerinţele fundamentale de adoptare a monedei euro", a conchis premierul.

AGERPRES

Foto: pixabay.com