Diferență de vârstă între mamele din rural și urban, la nașterea primului copil

Femeile reprezentau 51,2% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2025, respectiv 9,752 milioane de persoane, arată statistica INS, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.

La data menţionată erau 19,043 milioane de persoane care aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României.

În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural. Astfel, peste 5,152 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,7% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%.

Totodată, populaţia feminină este mai 'îmbătrânită' decât cea masculină cu 3,7 ani. Astfel, vârsta medie naţională este de 42,8 ani, vârsta medie feminină - 44,6 ani, iar cea masculină - 40,9 ani.

'Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Botoşani unde ponderea femeilor este de 49,4% respectiv 49,8%. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Brăila şi Caraş Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Iaşi', notează INS.

Potrivit sursei citate, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,015 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,2% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2025.

În anul 2024 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populaţia rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Suceava (48,25 ‰) şi Sălaj (46,3‰), iar cele mai scăzute în judeţele Ilfov (27,5‰) şi Mehedinţi (28,3 ‰).

Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 35,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani) faţă de 43,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă în urmă cu aproape zece ani (anul 2015).

Potrivit datelor statistice oficiale, în anul 2024 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 143.637 copii, rezultând o rată a natalităţii de 7,5 născuţi-vii la 1.000 de locuitori, cu un sfert mai mică decât în urmă cu aproape zece ani (rată a natalităţii de 10,2 născuţi-vii la 1.000 de locuitori în 2015).

'România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai scăzută decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27 a fost în anul 2024 de 7,9 născuţi-vii la 1.000 de locuitori', transmite INS.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2024, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.

Faţă de anul 2023, în anul 2024 rata natalităţii a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 8,1‰ (în anul 2023) la 7,2‰, cât şi în mediul rural, de la 8,7‰ (în anul 2023) la 7,9‰ (în anul 2024). Rata natalităţii din mediul rural în anul 2024 a fost mai ridicată faţă de cea din mediul urban.

Totodată, în anul 2024 vârsta medie a mamei la naştere a fost egală cu cea din anul 2023 (28,9 ani), iar vârsta medie la prima naştere a fost de 27,6 ani în uşoară creştere faţă de anul precedent când vârsta medie a mamei la naştere a fost de 27,5 ani, menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,6 ani) comparativ cu cele din urban (30,3 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,4 ani în urban şi 25,5 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,3 ani în judeţul Ialomiţa şi 31,5 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (32 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Ialomiţa (26,4 ani).

Datele INS mai arată că în anul 2024 numărul născuţilor-vii de către mame minore (sub 18 ani) a fost de 6.247 persoane, 601 dintre aceştia fiind născuţi de mame cu vârsta de sub 15 ani. Cea mai mică vârstă a mamei la naştere a fost de 11 ani.

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. În anul 2024 ponderea copiilor născuţi-vii de către mame casnice a crescut faţă de anul precedent, de la 35% în anul 2023 la 37,9% în anul 2024 (în scădere faţă 38,6% în anul 2015). Un procent de 56,1% născuţi-vii au avut mame salariate, în creştere comparativ cu zece ani în urmă (48,5%). În anul 2024, în mediul rural, 50,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 25,1% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

De asemenea, în anul 2024 ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a crescut faţă de anul precedent, 33% dintre născuţii-vii aveau mame cu studii superioare, mai mult cu 2,9 puncte procentuale faţă de 2023 şi mai mult cu 4,9 puncte procentuale faţă de 2015 (28,1%), iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (38,1%) a scăzut faţă de anul precedent cu 2,6 puncte procentuale.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2024, a fost de 80,69 ani (81,43 ani în urban şi 79,73 ani în rural).

În ceea ce priveşte rata nupţialităţii, în anul 2024 aceasta a fost de 4,7 căsătorii la 1.000 locuitori (5,1 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 2023 şi de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori în 2015). Din totalul de 101.442 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (17.377 căsătorii), iar cele mai puţine în luna ianuarie (3.811 căsătorii). 'România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4‰', precizează INS.

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2024 a scăzut faţă de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât şi la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,4 ani (faţă de 31,7 ani în 2023), iar a bărbaţilor de 34,4, (faţă de 34,7 ani în 2023). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2024, 28,8 ani pentru femei (29,1 ani în 2023) şi 32,0 ani pentru bărbaţi (32,4 ani în 2023).

Pe de altă parte, în anul 2024, s-au înregistrat 20.692 divorţuri , cu o rată a divorţialităţii de 0,96 divorţuri la 1.000 locuitori (1,04 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2023 şi 1,41 divorţuri la 1.000 locuitori îm 2015). Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6‰. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,1% atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că în medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaţilor (17,7% dintre divorţuri), şi în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorţuri). Vârsta medie la divorţ a fost de 41,4 ani pentru femei şi 44,9 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2025, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7,742 milioane de persoane (în scădere cu 882.000 persoane faţă de acum zece ani), iar dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.

Pe activităţi ale economiei naţionale, în trimestrul III 2025, femeile erau majoritare în sănătate şi asistenţă socială (82%), învăţământ (77,4%), intermedieri financiare şi asigurări (66,9%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (63,1%), hoteluri şi restaurante (64,8%) şi în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (58,2%).

Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii evidenţiază faptul că, în trimestrul III 2025, femeile aveau o pondere majoritară în grupele: lucrători în domeniul serviciilor (67,7%), funcţionari administrativi (65,2%), specialişti în diverse domenii de activitate (58,1%) şi tehnicieni şi alţi specialişti în domeniul tehnic (56,6%).

În privinţa nivelului de educaţie absolvit, în trimestrul III 2025, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 29% erau absolvente ale învăţământului superior (în creştere faţă de 23,3% în urmă cu zece ani), 6,6% ale învăţământului postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri, 44,8% ale învăţământului liceal, iar 9,8% ale şcolilor profesionale şi de ucenici.

Din totalul persoanelor absolvente de doctorat, femeile reprezentau 52,1%.

În anul 2024, câştigul salarial mediu net lunar a fost 4.959 lei, iar femeile au câştigat în medie cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puţin decât bărbaţii (4.815 lei câştigul salarial mediu net al femeilor, faţă de 5.090 lei al bărbaţilor).

Datele INS mai arată că în anul 2025, 93,1% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.