Prima moţiune de cenzură cu care s-a confruntat Guvernul Bolojan a fost respinsă de Parlament (sinteză)

Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de Opoziţie, după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar. Moţiunea de cenzură s-a intitulat 'Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată - afară cu Guvernul ipocrit' şi a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi.

S-au înregistrat 134 de voturi 'pentru' şi patru voturi 'împotrivă', dintr-un total de 138 de voturi exprimate.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă era necesar un număr de 233 de voturi 'pentru'.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale la începutul săptămânii trecute.

Două zile mai târziu, miercurea trecută, AUR a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură. Semnatarii moţiunii au susţinut că Guvernul 'a uzurpat puterea legitimă şi a batjocorit voinţa de reprezentare a poporului român' şi, ca urmare, 'trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic'.

Prezent la dezbaterea moţiunii de cenzură în plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are deja primele semnale pozitive privind economia.

'Îi întreb pe colegii din Opoziţie, în afară de un exerciţiu politic pe care l-au bifat şi pe care îl înţeleg, ce rost are această moţiune? Ar vrea dânşii să ne oprim şi să ne întoarcem de unde am plecat? O bună parte din lucrurile pe care le semnalează colegii din Opoziţie sunt ştiute, altele sunt exagerate sau greşit interpretate. Ne spune moţiunea că România are un deficit mare, că au crescut chletuielile statului - ştim acest lucru. De aceea suntem aici - să corectăm aceste neajunsuri, din acest motiv ne-am angajat răspunderea. Dânşii au îmbrăcat aceste cifre într-un limbaj colorat, în slogane şi în acuze aduse Guvernului. Eu înţeleg critica pe care Opoziţia o face Guvernului, este rolul ei şi dreptul ei. Am făcut însă un apel la partidele din Opoziţie să fie parte la soluţie, nu la problemă. Înţeleg că dânşii nu sunt de acord cu ce propune Guvernul, dar atunci care sunt soluţiile?', a afirmat Bolojan.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, a susţinut, în plenul Parlamentului, că AUR nu vrea să pice Guvernul, deoarece ştie foarte bine că nu are 'nicio alternativă' şi 'niciun plan coerent' pentru România.

'AUR nu vrea să pice Guvernul, pentru că ei ştiu foarte bine că nu au nicio alternativă şi niciun plan coerent pentru România. Vor doar să marcheze electoral acest moment, vânzând cinic iluzii românilor. Acesta este adevărul de la care pornim astăzi - România nu are nevoie de lozinci, ci de consistenţă şi luciditate. Sunt ferm convins că românii, în marea lor majoritate, înţeleg momentul greu prin care trece ţara noastră şi sunt extrem de îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă. De aceea, ei vor soluţii clare, asumate cu mult curaj, soluţii care să corecteze nedreptăţile existente, nu să le adâncească. PSD nu va fi niciodată parte dintr-un scenariu iresponsabil, dar, pentru a restabili încrederea românilor în instituţiile statului, trebuie cu toţii să înţelegem că instituţiile democratice nu sunt jucării', a declarat Grindeanu.

După respingerea moţiunii de cenzură, preşedintele AUR, deputatul George Simion, a declarat că actuala guvernare 'nu-şi face datoria' şi 'umileşte românii'. Întrebat dacă AUR va mai depune moţiune de cenzură şi pe al doilea pachet de măsuri fiscale, Simion a răspuns: 'O să depunem toate moţiunile de cenzură la care avem dreptul conform legii, o să contestăm la Curtea Constituţională, pentru că asta vor alegătorii noştri de la noi. I-am întrebat şi asta vom face mai departe'.

Potrivit Constituţiei, Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (articolul 114).

În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (articolul 114 din Constituţie). AGERPRES/