JURNALUL.RO - Cum să previi accidentul vascular cerebral. Ce poți face pentru a reduce riscul?
Un accident vascular cerebral se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a creierului este brusc întreruptă. Sângele este transportat în creier prin vasele de sânge numite artere. Sângele poate înceta să se deplaseze deoarece artera este blocată de un cheag sau deoarece artera se rupe sau se sparge.
14 Iunie 2017, 10:52
Atunci când sângele se oprește, creierul nu primește oxigenul de care are nevoie și, astfel, celulele creierului din zonă mor și se pot produce daune permanente.
Unele accidente vasculare cerebrale sunt fatale, în timp ce altele provoacă dizabilități permanente sau temporare.
Este important să înțelegeți că accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. Un accident vascular cerebral este o urgență medicală și necesită tratament și îngrijire cât mai repede posibil.
Dacă apare un accident vascular cerebral și fluxul sanguin nu poate ajunge în regiunea care controlează o anumită funcție a corpului, acea parte a corpului nu va funcționa așa cum ar trebui.
Cauzele accidentelor vasculare cerebrale includ ischemia (pierderea de sânge) sau hemoragia (sângerarea) la nivelul creierului.
Persoanele cu risc ridicat de accident vascular cerebral sunt cele care au hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet zaharat și cei care fumează.
De asemenea, persoanele cu tulburări ale ritmului bătăilor inimii, în special fibrilația atrială, prezintă un risc de accident vascular cerebral. (PM)
Foarte adesea vorbim despre bolile cardiovasculare, dar în general populaţia uită că în egală măsură cel puţin, principalul ucigaş al populaţiei adulte în ţara noastră şi în ţările din această zonă geografică în care se găseşte şi România, sunt bolile cerebro-vasculare având drept consecinţă accidentele vasculare cerebrale.
Nu doar că mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale şi bolile coronariene este cea mai ridicată în populaţia generală, dar să nu uităm că accidentele vasculare cerebrale sunt cea mai frecventă cauză a handicapului fizic ( din cauza paraliziilor şi pierderii capacităţii de deplasare autonomă, alterării capacităţii de exprimare verbală, tulburărilor de vedere, tulburărilor de alimentare etc), dar şi a celui mintal în populaţia generală, cu pierderea totală sau parţiala a autonomiei personale, în contextul în care după un prim accident vascular cerebral, supravieţuitorii dezvoltă în urmatorii 5 ani, în proporţie de cel putin 25% o formă de demenţă.
Este important deci să nu uităm că nu numai mortalitatea este un parametru care ne dă o masură a severităţii şi importanţei unor afecţiuni, dar cel puţin în egală măsură trebuie sa ne gândim şi la alterarea calităţii vieţii la supravieţuitorii acelor afecţiuni, ceea ce antrenează nu doar pierderea autonomiei funcţionale a individului, dar şi crearea unor poveri suplimentare psihologice şi materiale pentru familie, pentru societate, pierderea stimei de sine, depresie importantă, deteriorare intelectuală, riscul crescut al îmbolnăvirii prin alte complicaţii medicale care pot să apară pe acest fond deteriorativ.
Datele epidemiologice istorice ne arată că o situaţie asemănătoare celei din ţara noastră în domeniul bolilor cerebrovasculare exista până prin anii ’60 ai secolului trecut, şi în ţările lumii cu un nivel economic dezvoltat precum ţările Europei Occidentale şi SUA, dar în aceste ţări s-a produs o reducere dramatică a incidenţei acestor afecţiuni şi a consecinţelor lor în ultimii 50 ani, deşi speranţa de viaţă a populaţiei generale a crescut semnificativ mai mult decât în ţara noastră.
Care este explicaţia ?
