Raportul, comisionat de 2Celsius şi realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu şi Adela Fofiu, analizează programele Rabla şi Rabla Plus din perspectiva impactului social şi a modului în care sunt abordate sărăcia şi alte probleme sociale legate de mobilitate şi acces, informeaza Agerpres.

'Dacă mergem pe ideea să ne punem 10% deoparte, din salarii, pentru a ne cumpăra maşină, o persoană care câştigă salariul minim pe economie ar avea nevoie de la 26 până la 51 de ani de economie că să acumuleze suma necesară să îşi cumpere o maşină, cu programul Rabla', a menţionat Natalia Ciobanu, precizând că aceste calcule au fost făcute pentru anul 2021, cu salariul minim şi preţul maşinilor din 2021.

Totodată, o persoană cu salariul mediu pe economie ar avea nevoie să economisească timp de 10 până la 20 de ani ca să-şi cumpere o maşină cu programul Rabla.

Ea a precizat că, în ceea ce priveşte salariul mediu, există variaţii la nivel de judeţe.

'Salariul mediu din Cluj Napoca este diferit de salariul mediu din Teleorman. Mergând pe ideea unui salariu mediu naţional, eu, ca persoană cu salariul mediu - aş avea nevoie să economisesc 10% din salariu timp de 10 până la 20 de ani că să-mi cumpăr cu programul Rabla o maşină nouă, mai ieftină. Când ne uităm la numărul acesta de ani pentru persoane cu salarii medii, mai ales cu salarii minime pe economie, ne dăm seama cât de greu ar fi cuiva să poată să-şi pună bani deoparte să-şi ia o maşină nouă, chiar cu programul Rabla. Asta dacă nu ţinem cont că salariul mediu pe economie în judeţe precum Teleorman, Iaşi, Vaslui, este mai puţin decât coşul minim de consum, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să-şi permită cineva să pună 10% din salariu fără a tăia din altă parte, din necesităţile de bază', a precizat Natalia Ciobanu.

Reprezentanţii 2Celsius au menţionat că peste 1,5 milioane de cetăţeni din România lucrează pe salariul minim.

'La nivel european, România are de două ori mai mulţi angajaţi care lucrează pe salariul minim pe economie comparativ cu media europeană', au subliniat reprezentanţii 2Celsius.

La rândul său, Silviu Ionescu, reprezentant Ford consideră că această perspectivă 'este greşită' în condiţiile în care 80-90% din achiziţiile de maşini se bazează pe o soluţie de finanţare, un credit sau diverse instrumente de creditare.

În replică, Natalia Ciobanu a menţionat că 'discursul nu este foarte diferit', având în vedere faptul că un salariat fie se angajează să economisească 10% din salariu, fie se angajează să plătească procent pe lună rată la banca, care e mai mare de 10% din salariu. 'În esenţă, ajungem tot acolo', a punctat aceasta.

La rândul său, Mihai Stoica, director executiv al Asociaţiei 2Celsius, a spus că anul trecut a propus o limită pentru emisiile maşinilor noi care pot fi achiziţionate prin programul Rabla.

'Noi am propus, ca limită, media europeană care le este impusă producătorilor, de 95 gr.CO2/km. (...) Foarte multe dintre maşinile de pe străzi sunt de la non Euro până la Euro 4. Putem să mişcăm câmpul până la eliminarea programului Rabla sau programul Rabla pentru maşinile convenţionale, având în vedere că ne îndreptăm către 2035 şi punerea pe piaţă doar a maşinilor electrice. Ne putem uita la subvenţie pentru achiziţionarea de maşini electrice second-hand, inclusiv pentru introducerea de zone de emisii reduse la nivelul României', a mai spus Mihai Stoica.

Raportul 'Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului naţional auto: programele Rabla şi Rabla Plus' a fost lansat marţi, în cadrul unei conferinţe online.

Foto: pixabay