Sistemul de garanție-returnare, un exemplu de succes al reciclării în România
La aproape doi ani de la implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR), România face pași concreți în direcția unei economii circulare. Analiza realizată de asociația Ecoteca, în parteneriat cu RetuRO, arată că programul funcționează bine și că, pentru prima dată, ambalajele de băuturi încep să fie colectate eficient, reducând vizibil poluarea cu plastic din natură.
Articol de Ramona Alexandrescu, 29 Octombrie 2025, 15:24
O sticlă de plastic se degradează în peste 450 de ani, iar unele surse vorbesc chiar de o mie. Aceste materiale nu se descompun complet, ci se fragmentează în microplastice care ajung în sol, ape și lanțul trofic.
De aceea, importanța reciclării rămâne esențială, iar SGR-ul a devenit un exemplu de bună practică.
Invitat în emisiunea „Viața la Țară”, realizată de Tatiana Mircea, Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, a vorbit despre rezultatele sistemului și despre provocările următoarei etape.
„Sistemul de garanție-returnare este un exemplu de succes. Merge foarte bine”, a spus oficialul. „Analiza realizată de Ecoteca, în colaborare cu RetuRO, confirmă acest lucru. Este dovada că se poate, dacă există un mecanism clar și implicare din partea cetățenilor.”
Totuși, Pop a atras atenția că acest succes nu trebuie confundat cu starea generală a reciclării în România.
„Pe alte fluxuri ambalaje de sosuri, borcane, cutii de lapte colectarea este încă deficitară. Sistemul SGR funcționează pentru că implică direct populația: 19 milioane de români care duc sticlele la magazin. Pentru restul deșeurilor, acest reflex încă nu s-a format.”
Întrebat despre posibilitatea extinderii SGR și la alte tipuri de ambalaje, Raul Pop a fost prudent:
„Ceea ce funcționează nu trebuie stricat. Trebuie analizate cu grijă implicațiile, inclusiv cele financiare. Spre exemplu, dacă vorbim despre borcane, situația e mai complicată. Nu e același lucru să golești o sticlă de bere și să speli un borcan de muștar sau de gem mucegăit. Astfel de detalii pot afecta calitatea colectării și curățenia punctelor de retur.”
Un ascultător a transmis în direct că unele bidoane de plastic, deși au sigla SGR, nu sunt acceptate de aparatele de returnare.
„Sunt situații punctuale”, a explicat Raul Pop. „În unele cazuri, aparatul nu recunoaște eticheta sau ambalajul, în altele este vorba despre setări incomplete în baza de date a producătorului. Astfel de cazuri trebuie raportate direct pe site-ul RetuRO, cu o fotografie a produsului, pentru ca echipa să poată remedia rapid problema.”
Exemplele sunt diverse de la sticle de vin cu dopuri de plută respinse, până la ambalaje cu mânere speciale care nu apar în baza de date a sistemului. „Aparatul nu are inteligență artificială. Se bazează pe senzori care recunosc greutatea, dimensiunea și codul de bare. Când primește o variantă neînregistrată, pur și simplu o respinge”, a explicat Pop.
În prezent, în România există peste 6.500 de aparate de colectare, instalate în aproximativ 30.000 de magazine, iar în sistem sunt înregistrate peste 11.000 de tipuri de ambalaje. Numărul total de ambalaje puse anual pe piață depășește 7 miliarde de bucăți.
„Evident că rata de returnare nu poate fi de 100%”, a precizat secretarul de stat. „Unele ambalaje sunt păstrate acasă, refolosite, deteriorate sau transformate în obiecte decorative. Important este că tot mai mulți români s-au obișnuit să returneze ambalajele corect.”
După ani în care plasticul a sufocat mediul, sistemul de garanție-returnare demonstrează că schimbarea este posibilă atunci când statul, companiile și cetățenii colaborează.
„Este un semnal că România poate să reușească”, a concluzionat Raul Pop. „Dacă fiecare dintre noi face un gest simplu, impactul colectiv este uriaș. SGR-ul e dovada că putem trăi într-o țară mai curată.”
