2023, anul cheie al educației climatice, în România
În anul 2023, în curricula școlilor s-a introdus educația pentru mediu și schimbări climatice, la decizia. De asemenea, avem săptămânile „altfel” și „verde” care pot fi programate de școli pe tot parcursul anului școlar și s-a creat platforma saptamanaverde.edu.ro/ro cu resurse pentru activitățile legate de mediu.
Articol de Robina Cornaciu, 19 Septembrie 2023, 15:04
Teoretic, fiecare copil de grădiniță și școală va avea un nivel minim de conștientizare a ceea ce înseamnă mediul înconjurător, cum se degradează condițiile noastre de viață din cauza schimbărilor climatice, de ce este important să luăm măsuri și să revizuim anumite obiceiuri etc. Prin natura aplicată, colaborativă a acestor activități, fiecare familie cu un copil între 3-18 ani ar trebui să participe la acest demers.
Această „trecere la următorul nivel” a educației climatice a creat noi responsabilități pentru cadrele didactice, care au multă nevoie de susținere din partea ONG-urilor, a părinților și a comunității, pentru a pune în practică activitățile tematice.
De ce trebuie să numim 2023 anul cheie al educației climatice în România?
„2023 este într-adevăr an de răscruce. Este anul când educația de mediu intră în curicula școlară.
Am avut deja, ne-am pregătit pentru asta de anul trecut, prin săptămâna verde. A fost un proiect creat în anul școlar trecut, iar acum avem create, teoretic, cel puțin premisele pentru ca tânăra generație să aibă cunoștințele, competențele și atitudinile care le trebuie pentru a trăi în această epocă a schimbărilor climatice. Important este că de anul acesta fiecare copil va învăța la clasă, dar și prin activitățile extrașcolare, ce înseamnă schimbările climatice, cum ne afectează, de ce luptăm contra lor, ce generează poluare sau de ce trebuie să reducem cantitatea de deșeuri pe care o producem, să folosim mai economicos resursele naturale, cum protejăm biodiversitatea. Deci, toate aceste mari teme ale schimbărilor climatice vor copiii, vor fi expuși la ele. Și există o miză a acestei educații pe care aș vrea să o subliniez de la bun început, pentru că este mai mult decât o familiarizare cu anumite noțiuni și informații.
Este și o miză de care noi, adulții, suntem mai puțini conștienți, și anume că fiind o formă de învățare non-formală foarte aplicată, această educație de de mediu, de protejare a mediului ajută copiii să dobândească și să-și dezvolte anumite competențe și abilități foarte importante pentru viață, cum ar fi abilitățile de comunicare, de lucru în echipă, creativitate, a curajul, această capacitate de a de a găsi soluții, de a depăși obstacole? Și aici este foarte important, pentru că atât cât de mult pot evolua copiii și cât de mult își pot dezvolta aceste competențe depinde nu doar de profesorii de la școală, cum veți vedea și de la dna. profesor, ci și de familie, de vecini, de întreaga comunitate.”, a declarat la Radio România Antena Satelor, Ada Lungu, Președinte al Asociației Volens, coordonatorul programului național de educație de mediu, Patrula de Reciclare.
Cum poate educația de mediu să contribuie la dezvoltarea unor copii cu dizabilități, în risc de abandon școlar sau cu probleme de integrare? În ce fel sunt aceste activități practice, în echipe diverse, o soluție de incluziune a elevilor vulnerabili?
„Dacă intrați pe patrula de reciclare.ro pe site-ul programului sau pe canalul nostru de youtube, veți vedea acolo pe copii de 3 ani, de 4 ani, de 5 ani, care au avut inițiative personale alături de familia lor, care au făcut niște schimbări foarte importante în modul în stilul lor de viață, în faptul că au renunțat la obiectele de unică folosință, au renunțat la obiectele de plastic și au creat modalități de refolosire a apei de ploaie pentru a auda grădina, de exemplu, sau de apsiping toată această reciclare creativă a diferitelor obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte, deci sunt exact acești copii de aceste vârste, pentru că sunt la o vârstă în care au o conexiune foarte de suflet cu natura și nu este nevoie să învețe lucruri foarte complicate. Este suficient să mergi pe această deschidere naturală pe care ei o au la aceste vârste și fapt, pe pe acest sentiment de drag și de iubire față de ceea ce este viu în jurul lor, de protejare, un un instinct natural de a proteja, de a avea grijă, de a explora. Ei sunt foarte curioși la această vârstă și cred că asta o poate valida și dna. profesor. Această curiozitate a copiilor și dragul lor de tot ceea ce este în jur îi face cea mai potrivită categorie pentru educația de mediu, iar experiența din patrula de reciclare chiar a arătat lucrul acesta”, a mai precizat Ada Lungu, Președinte al Asociației Volens, coordonatorul programului național de educație de mediu, Patrula de Reciclare.
