Cadrele didactice avertizează că sistemul de învățământ este în criză

Despre aceste provocări s-a discutat în emisiunea „Viața la Țară”, realizată de Tatiana Mircea, având-o ca invitată pe Cornelia Popa-Stavri, membru al Biroului Operativ al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, regiunea București-Ilfov.

Potrivit reprezentantei sindicale, anul școlar 2025–2026 a debutat sub impactul Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, acte normative care au afectat în mod direct sistemul de educație, în special învățământul preuniversitar.

Una dintre cele mai contestate măsuri vizează majorarea normei didactice. Deși oficial se vorbește despre o creștere de doar două ore, în practică, cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I au ajuns să predea patru ore în plus, norma crescând de la 16 la 20 de ore pe săptămână.

„Nu vorbim doar despre orele de la clasă. În spatele fiecărei ore există timp de pregătire, evaluare, activități remediale și alte responsabilități. Profesorii cu experiență sunt, în același timp, mentori, coordonatori de proiecte, membri în comisii sau consilii de administrație, toate aceste atribuții fiind neremunerate”, a explicat Cornelia Popa-Stavri.

La acestea se adaugă sarcini administrative suplimentare, precum gestionarea dosarelor pentru burse sau activitatea de dirigenție, fără ca fișa postului să fi fost actualizată în mod corespunzător.

Deficitul de cadre didactice nu mai este o problemă exclusiv a mediului rural. Reducerea drastică a plății cu ora, ajunsă la aproximativ 22 de lei pe oră, a determinat mulți profesori să renunțe la această formă de colaborare.

„Au fost colegi care s-au trezit la final de lună cu venituri de 1.400–2.200 de lei. Este imposibil să motivezi un cadru didactic în aceste condiții”, a precizat reprezentanta FSLI.

Consecințele sunt vizibile: lipsă de profesori la discipline precum fizică, chimie, informatică sau științe, dar și situații absurde în care dascălii sunt nevoiți să predea materii în afara specializării lor, ca urmare a încadrării pe arii curriculare.

O altă măsură controversată este creșterea obligației de predare pentru personalul de conducere. Directorii de școli au ajuns să aibă până la 10 ore de predare neplătite, directorii adjuncți 12, iar directorii cluburilor sportive școlare chiar 14 ore.

„Este o normă întreagă de manager la care se adaugă jumătate de normă didactică, fără plată. Evident că acest lucru afectează actul managerial. Directorii ajung să muncească peste program sau să aleagă între clasă și birou”, a avertizat Popa-Stavri.

În mediul rural, problemele sunt amplificate de lipsa personalului de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Deși incluziunea este promovată la nivel declarativ, numărul de logopezi, consilieri școlari și profesori itineranți rămâne mult sub necesar.

„Profesorul de la clasă este lăsat singur să gestioneze situații extrem de complexe, în condițiile în care efectivele de elevi au fost mărite. Pierd atât copiii cu cerințe speciale, cât și ceilalți elevi”, a subliniat sindicalista.

În opinia Corneliei Popa-Stavri, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului rămâne finanțarea. Bugetul educației se situează la aproximativ 2,4% din PIB, mult sub nevoile reale ale sistemului.

Situația este cu atât mai delicată cu cât anul a început fără un ministru al Educației care să susțină prioritățile domeniului în negocierile bugetare.

„Ne aflăm într-un moment critic, fără o voce puternică la nivel guvernamental care să apere educația. Fără finanțare adecvată, toate aceste probleme se vor adânci”, a avertizat reprezentanta FSLI.

În concluzie, anul școlar 2025–2026 se anunță unul extrem de dificil pentru profesori, elevi și părinți deopotrivă, iar fără intervenții rapide și coerente, efectele se vor resimți pe termen lung asupra calității educației.