Salarizarea devine mai complicată din cauza noilor reguli aplicate concediilor medicale
Noile reguli privind concediile medicale, aplicabile de la 1 februarie, adaugă un volum semnificativ de sarcini administrative pentru companii și complică procesul de salarizare, chiar dacă autoritățile urmăresc reducerea cheltuielilor publice și a costurilor angajatorilor, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanță fiscală.
Articol de Antena Satelor, 30 Ianuarie 2026, 15:14
'Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, ceea ce obligă departamentele de resurse umane să actualizeze procedurile interne, aplicaţiile de salarizare şi să gestioneze relaţia cu angajaţii, în timp ce costurile indirecte şi complexitatea procesării şi calculării salariilor cresc', consideră specialiştii TPA România.
Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025, prevede că, pentru certificatele de concediu medical emise în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecţiunii (boală obişnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.).
Măsura face parte din reforma fiscal-bugetară iniţiată în 2024 şi accelerată în 2025, care a inclus introducerea contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite indemnizaţii şi reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile în acordarea concediilor medicale şi de a reduce presiunea asupra bugetului de sănătate, afectat de numărul mare de certificate emise fără justificare medicală.
'La prima vedere, modificarea descurajează absenteismul nejustificat şi reduce costurile directe pentru angajatori. În practică, însă, angajaţii înregistrează venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile trebuie să actualizeze procedurile interne şi aplicaţiile de salarizare, să gestioneze relaţia cu angajaţii şi să suporte potenţiale costuri indirecte suplimentare. Această primă zi neplătită de concediu medical poate fi gestionată de angajaţi şi angajatori diferit faţă de cum au prevăzut autorităţile. De exemplu, angajaţii ar putea solicita compensarea zilei neremunerate prin concediu de odihnă sau angajatorii ar putea acorda o compensaţie în bani pentru acea zi, ceea ce ar creşte costul salarial pentru ziua respectivă, comparativ cu cel aferent zilei de concediu medical. Până în acest moment, autorităţile nu au oferit instrucţiuni clare privind rezolvarea acestor situaţii, astfel că interpretările şi soluţiile practice vor apărea treptat, pe măsură ce angajaţii şi companiile se vor confrunta cu exemple concrete', a explicat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România, citată în comunicatul companiei.
Conform noilor reglementări, modul de distribuire a indemnizaţiei între angajator şi bugetul de stat se ajustează corespunzător, astfel că indemnizaţia va fi suportată de angajator din a doua zi până inclusiv în a şasea zi de incapacitate de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor acordate persoanelor pentru care a fost instituită măsura izolării, iar indemnizaţia pentru restul zilelor de concediu medical se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia indemnizaţiilor suportate integral din bugetul de sănătate.
Potrivit analizei, ziua de concediu medical neplătită va genera pierderi în venitul net al angajaţilor, dar nu va afecta stagiul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi nici calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Până la 31 ianuarie 2026, indemnizaţia pentru concediul medical se plăteşte încă din prima zi de incapacitate de muncă, iar, potrivit noilor reglementări, prima zi a concediului medical devine o zi neplătită.
Începând cu a doua zi, indemnizaţia de concediu medical se calculează şi se achită conform procentelor de plată stabilite în urmă cu şase luni, diminuate în cazul bolilor obişnuite şi accidentelor în afara muncii, în funcţie de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obişnuită cu durata de până la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata între 8 şi 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boală de peste 15 zile.
Baza de calcul a indemnizaţiei rămâne media veniturilor brute din ultimele şase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe ţară, subliniază autorii analizei.
