Primul curs opţional de Medicină Narativă şi Comunicare Clinică medic-pacient, la UMF

Potrivit medicului, cursul îşi propune să îşi aducă contribuţia la reconstrucţia încrederii pacienţilor în medicii lor, iar UMFCD oferă prin acest curs opţional posibilitatea ca studenţii să îşi dezvolte abilităţi, care, pe lângă celelalte cunoştinţe acumulate pe parcursul formării în cadrul facultăţii de medicină, stau la realizarea şi dezvoltarea conceptului de încredere în medic.

De asemenea, cursul le va oferi studenţilor la medicină abilitatea de a combina cunoştiinţe ştiinţifice aprofundate dobândite în cadrul cursurilor urmate în anii de studii, cu abilităţi clinice şi de comunicare. Un alt obiectiv al acestui curs îl reprezintă dezvoltarea ascultării activă, precum şi exersarea empatiei ca valenţă esenţială a comunicării medic-pacient.

Nu în ultimul rând, cursul îşi propune abordarea comunicării în medicină în situaţii de criză, dar şi comunicarea cu presa, latură importantă nu doar ca parte reactivă, cât şi activă din perspectiva informării publicului.

'De ce Medicină Narativă şi Comunicare Clinică medic - pacient pentru studenţii la medicină? Consider că povestea spusă de pacient este extrem de importantă în stabilirea diagnosticului, ceea ce presupune ca medicul să fie un bun ascultător, să ştie să pună întrebările, astfel încât pacientul să perceapă întrebarea ca o invitaţie la o poveste, la naraţiune. Pe de altă parte, medicina narativă presupune şi modul în care un medic reuşeşte să surprindă poveste pacientului şi să o comunice colaboratorilor săi, membrii ai echipei medicale, nu ca pe o 'problemă tehnică', ci ca pe o afecţiune a unei persoane', a declarat, miercuri, Beatrice Mahler.

Ea a spus că boala îi induce pacientului o serie de stări şi emoţii care îl influenţează ca persoană, dar şi relaţiile lui familiare, sociale şi de cele mai multe ori are şi un impact economic, iar modul în care este tratat pacientul trebuie să ţină cont de toate acestea.

'Boala ne poate aduce pe fiecare dintre noi în poziţia de vulnerabilitate maximă. În astfel de momente, încrederea pacientului în medicul său este esenţială, pentru că practic, pe baza ei, pacientul împuterniceşte medicul să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea sa, poate chiar pentru viaţa lui. Într-un moment social în care încrederea pacientului în medic este afectată, reconstrucţia trebuie să cuprindă inclusiv formarea cât mai complexă a studenţilor la medicină - inclusiv pe direcţii care până acum poate nu au fost suficient dezvoltate - pentru că ei reprezintă viitorul resursei umane din sistemul medical românesc', a susţinut Beatrice Mahler.

În opinia sa, încrederea presupune un efort 'bidirecţional', atât din partea medicilor faţă de pacienţi, cât şi a pacientului faţă de medici.

Mahler este de părere că informarea publicului de către medici prin intermediul presei reprezintă unul dintre aspectele pe care studenţii la medicină trebuie să şi le însuşească, deoarece medicii au un rol social esenţial, pe care fiecare student la medicină trebuie să-l conştientizeze încă din etapa de formare. AGERPRES