Şcoala după pandemie: Cei mai mulţi elevi au nevoie de ajutor suplimentar la şcoală şi se simt extenuaţi

Cei mai mulţi elevi se simt extenuaţi şi copleşiţi şi consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt mai acutizate, mai dezvăluie studiul citat de Agerpres.

Aşa arată şcoala românească, la capătul a doi ani de restricţii, educaţie online şi criză sanitară, potrivit unui sondaj realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

'Suntem foarte obosiţi şi cantitatea mare de teme ne stresează şi mai mult. Cu online-ul nu înţelegeam mai nimic, iar testele sunt grele şi notele din ce în ce mai mici. Am rămas în urmă cu materia şi nimic nu mai e ca altă dată. Înainte ştiam tot şi luam numai zece, dar din a VII-a am început să mă pierd pe drum. Simt că nu mai înţeleg nimic şi nici măcar nu mai pot învăţa cum trebuie. Îmi pierd concentrarea extrem de repede, iar la ore pic de oboseală. Avem programul supraîncărcat, intrăm de la 8 si avem 7 ore pe zi. Ne întoarcem de la scoală, iar majoritatea dintre noi au meditaţii aproximativ 2 ore.' (elev)

Aproape unul din doi copii (47%) afirmă că temele sunt mai grele comparativ cu anii precedenţi. Astfel, pentru 35% dintre respondenţi temele sunt mai grele, iar pentru 12% temele sunt mult mai grele. În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparaţie cu anii şcolari anteriori este semnificativ mai mare (53%).

Nu acelaşi fenomen este sesizat de liceeni, în condiţiile în care aproape 40% dintre ei afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuţi, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme.

Raportat la auto-percepţia evoluţiei educaţionale, aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia şcolară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă. Băieţii afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată comparativ cu fetele că au parcurs materia fără probleme (55% vs. 50%), iar elevii de gimnaziu sunt mai încrezători decât liceeni sub acest aspect (55% vs. 50%).

De asemenea, 51% dintre copii consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul meditaţiilor, iar 9% din partea familiei (părinţi şi fraţi). Elevii din clasa a VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simţit nevoia să facă meditaţii, comparativ cu colegii lor din alte clase, iar fetele că ar fi avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă.

Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a aleg un nivel de mijloc al scalei în ceea ce priveşte nivelul de pregătire pentru Evaluarea Naţională, neputând lua o decizie între bine şi slab pregătit, în timp ce 1 din 3 se consideră pregătit, iar aproape 2 din 10 se simt nepregătiţi.

Majoritatea copiilor (aprox.70%) alocă pregătirii temelor (în afara orelor de curs) între una şi trei ore zilnic, cu o valoare medie la nivel de eşantion de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a şi fetele tind să aloce semnificativ mai mult timp zilnic pentru această activitate (cu valori medii specifice de 3 ore/zi).

Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie. În rândul celor care recurg la meditaţii, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp semnificativ mai mult alocat meditaţiilor (medie ore pe săptămână) apare în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie specifică de 3,5 ore pe săptămână).

Pentru a evalua modul în care elevii se simt din punct de vedere emoţional în acest an şcolar, au fost folosite o serie de atribute, pozitive (vesel, în siguranţă, liniştit şi încrezător) sau negative (stresat, furios, speriat, trist, obosit, singur, plictisit), iar respondenţii au fost îndemnaţi să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste atribute li se aplică.

Cele mai mari scoruri (ca valoare medie, la nivelul întregului eşantion) se remarcă în cazul oboselii (nivel mediu de 7,7), al sentimentului de siguranţă (7,2) şi al stresului (6,6). Respondenţii de gen masculin obţin scoruri semnificativ mai ridicate la majoritatea atributelor pozitive, în timp ce cei de gen feminin la majoritatea celor negative. Altfel spus, fetele spun în măsură mai ridicată că sunt stresate, furioase, speriate, în timp ce băieţii că sunt veseli, liniştiţi sau încrezători. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri.

Sondajul a fost realizat online, cu eşantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 1.821 de elevi din învăţământul secundar inferior şi superior. Perioada de completare a chestionarului a fost luna februarie 2022.

Foto: World Vision Romania