Cererea și oferta de forță de muncă. Cum stă țara noastră comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană?

Alături de România (0,8%), pe harta distribuției scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc țări din Europa de Est și de Sud ca Polonia (0,9%), Bulgaria (0,8), Slovacia (1,1%), Grecia (1,6%), Spania (0,9%) și Portugalia (1,4%), conform statisticilor Eurostat din 2023. La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în țări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) și Germania (4,1%).

Să analizăm, pe scurt, semnificația unei rate scăzute a locurilor de muncă vacante și legătura acestui indicator cu alți factori economici, cum ar fi rata șomajului.

Pe de o parte, o rată scăzută a locurilor de muncă disponibile într-un an indică tensiuni și blocaje existente în oferta locurilor de muncă disponibile pe piața muncii. De exemplu, atunci când cererea de locuri de muncă este mai mare decât oferta, acest dezechilibru poate afecta salariile în anumite domenii de activitate în care mulți șomeri și alte persoane care nu sunt înregistrate oficial caută un loc de muncă.

Pe de altă parte, diferențele comparative dintre rata scăzută a locurilor de muncă vacante din România și rata șomajului relativ crescută, reflectă nepotriviri între competențele cerute de angajatori și competențele persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă. În România, rata șomajului este de 5,6%, situându-se în media țărilor UE. Țara noastră se plasează în privința ratei șomajului alături de țări din Europa de Vest, ca Belgia (5,5%), Luxemburg (5,2%), Danemarca (5,1%), dar și de țări din Europa de Sud și Est, Slovacia (5,8%), Cipru (5,8%), Croația (6,1%) și Estonia (6,4%). Cifrele mai indică faptul că în rândul țărilor cu o rată a șomajului foarte ridicat (valori duble comparativ cu România) se află cele care prezintă și cele mai mici valori ale locurilor de muncă vacante, cum ar fi Spania, cu o rată a șomajului de 12,2%, Grecia (11,1%), Italia (7,7%) sau Franța (7,3%). Spre comparație, o situație asemănătoare cu cea a României se află în Slovacia, Croația, Estonia dar și în Luxemburg și Irlanda.

După ce rata șomajului și situația locurilor de muncă vacante au început să revină la normal, în urma anilor dificili din timpul pandemiei de COVID-19, când mulți oameni căutau un loc de muncă din cauza restricțiilor impuse de guvern, analiza actuală a cererii și ofertei de forță de muncă arată o reorganizare a locurilor de muncă disponibile.

În concordanță cu politicile europene de transformare digitală a ocupării, cât și cu politicile de flexibilizare a muncii, tendința României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie și mobilitate a persoanelor care desfășoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente și activități de freelancing.

Nu în ultimul rând, migrația economică ridicată din România joacă un rol fundamental în semnalarea unei capacități relativ reduse a pieței muncii de a absorbi noi angajați în industrie, servicii și construcții, comparativ cu țările din vest, Austria, Belgia, Olanda și Germania, care prezintă valori foarte ridicate a ratei locurilor de muncă disponibile.

un proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România***

Infograficul poate fi consultat la adresa: https://romania.fes.de/ro/e/cererea-si-oferta-de-forta-de-munca-cum-sta-tara-noastra-comparativ-cu-alte-tari-din-uniunea-europeana.html