10 mituri despre creierul uman - ce este adevărat și ce nu?
Creierul uman este unul dintre cele mai complexe organe ale corpului uman și, oricât de mult a fost cercetat, încă ne rezervă surprize.
Articol de Simona Lazăr, 13 Septembrie 2023, 11:45
Datorita complexitatii sale creierul uman ascunde inca foarte multe secrete. De fiecare data cand s-a crezut ca nimic nou nu mai poate fi descoperit, creierul uman si-a mai dezvaluit unul din numeroasele sale mistere. Pana in prezent, nimic inventat de oameni nu se poate nici macar apropia de creierul uman.
Va prezentam in continuare cateva mituri legate de creierul uman:
Mitul # 1: Creierul uman poate jongla cu mai mult de doua sarcini in acelasi timp
Fals: Creierul uman nu se poate ocupa de mai multe sarcini in acelasi timp cand faci multi-tasking. De fapt, trece de la o sarcina la alta. Din cauza ca miscarea aceasta necesita timp, multi-tasking-ul nu este o modalitate eficace pentru a-ti face treaba.
Mitul # 2: Fenomenul de deja-vu apare cand in creierul uman se produce o confuzie intre vis si realitate
Fals: Oamenii de stiinta nu stiu inca sa explice motivul pentru care oamenii traiesc sentimentul de deja vu, adica ai impresia ca ai fost undeva sau ai facut ceva, desi tu stii ca nici nu ai fost acolo si nici nu ai facut nimic. Noi cercetari sugereaza ca fenomenul deja vu se intampla atunci cand oamenii merg intr-un loc nou, insa asemanator cu unul in care au fost in trecut, sau cand au facut in trecut ceva asemanator cu activitatea noua. Unii considera ca acest fenomen este legat de reincarnare.
Mitul# 3: Cu cat este creierul mai mare cu atat esti mai destept
Fals: Un creier mai mare nu inseamna si mai multe ganduri. De fapt, atat creierele, cat si trupurile oamenilor care traiau in pesteri erau mult mai mari decat ale oamenilor din prezent. Pe masura ce omenirea a evoluat, creierul a inceput sa fie mai bine utilizat prin procese complexe precum limbajul, gandirea si memoria.
Mitul # 4: Creierul lui Einstein a fost neobisnuit de mare
Fals: Un studiu realizat in 1999 a creierului lui Einstein, bazat pe fotografiile care au fost realizat dupa ce a murit in 1955, a scos la iveala ca lobii sai parietali, cei responsabili cu abilitatea la matematica, erau cu 15% mai mari decat unii normali. Insa, masa creierului sau era mai mica decat una normala.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
