Membru Asociația Eco Ruralis: Gospodăria țărănească nu face parte din obiectivele politicilor agricole
In România se pune accent doar pe fermele mari, care produc pentru export, în condițiile în care 96% din totalul exploatațiilor au până în 10 hectare de teren, agricultorii din gospodăriile acestea producând doar pentru români, a declarat la Radio Antena Satelor, Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de Coordonare a Asociației Eco Ruralis.
Articol de Antena Satelor, 16 Octombrie 2023, 17:39
"Persoanele care rețin gospodării sau exploatații agricole, până în 10 ha reprezintă aproximativ 96% din totalul exploatațiilor care se află în România. Dacă adăugăm și producătorii care au până în 100 ha, producători mijlocii, ajungem la un procent de peste 99% din totalul exploatațiilor din România. Acest lucru arăta că în realitate, micii producători și țăranii există, funcționează, asigură securitatea României. Problema este că, în primul rând nu fac parte în mod adecvat din datele statistice cu care lucrează mediul academic, dar și factorii de decizie. Din păcate nu fac parte nici din obiectivul politicilor publice. Ne simțim în mod istoric marginalizați, de politicile publice, de măsurile de sprijin și finanțare pentru agricultură. Considerăm că lucrul acesta trebuie să se schimbe, nu în timp, ci urgent. Nu se fac statistici privind gospodările țărănești pentru că este o problemă de viziune a Statului Român, pe care o are de zeci de ani. A avut-o și în timpul comunismului, în care încearcă să promoveze doar agricultură la scară mare, agricultură industrială și o economie bazată pe exporturi pe producție de cereale. Statul, nu este interesat foarte multe economia locală, producția la scară mică, producția țărănească, artizanală. O producție sănătoasă, care administrează mijloacele de producție specială, resursele naturale, pământul, apă, semințele în mod durabil și produce hrană nutritivă. Acest segment de agricultură, agroecologică, este neglijat. Statul consideră că obiectivul principal este acela macroeconomic, o economie de export, o economie care de fapt nu îmbogățește țara noastră și în nici uin caz nu îmbogățește mediul rural. În consecință, tinerii nu sunt interesați de agricultură, ca să asigurăm o nouă generație de gospodari și de de fermieri. Considerăm că e o direcție greșită, care trebuie să se schimbe. Trebuie să avem programe de dezvoltare reale, care îți ofere oportunități reale tinerilor în mediul rural. Până acum, în felul în care a văzut guvernul investițiile în mediul rural, au fost doar limitate la infrastructură de transport și nu la construirea unei infrastructuri de producție, la scară mică de distribuție alimentară, la scară mică de procesare. Acestea sunt cele mai mari problemele", spune Ramona Duminicioiu.
În plus în data de 11 octombrie 2023, statele membre din Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite de la Geneva, au votat în favoarea creării unui Grup de lucru privind drepturile țăranilor și altor persoane care lucrează în mediul rural, care va monitoriza implemementarea drepturilor țăranilor.
România, țara cu cea mai mare populație rurală din Uniunea Europeană (46% din populația țării trăiește în mediul rural) s-a abținut de la vot.
"Încă din 4 septembrie am trimis către Guvernu României, special pentru Ministerul Afacerilor Externe, care a formulat poziția României în Consiliu pentru Drepturile Omului, dar și către Ministerul Agriculturii, scrisori prin care am solicitat sprijinul pentru această rezoluție pentru crearea acestui grup de lucru. Am detaliat felul în care această rezoluție va putea ajuta drepturile țăranilor din România. Din păcate, nu am primit răspunsuri la scrisorile noastre. Nu mi s-a onorat solicitarea de a avea întâlniri pentru a discuta eventualele chestiuni problematice, pe care le vedea Guvernul României în această revoluție.
Rezultatul a fost o abținere de la vot, pe care noi îl percepem în mod clar că un mesaj negativ, transmis pentru toți țăranii și țărăncile din țara noastră și în mod special, în aceste momente de criză economică, criză de securitate, criză climatică, avem nevoie de sprijin și avem nevoie să găsim rezolvare la inegalitățile sociale cu care ne confruntăm, în mediul rural.
Mediul rural este lăsat în urmă și la distribuțiile de buget, la felul în care sunt distribuiți banii pentru politică agricolă comună. Întotdeauna micii producători țăranii, sunt lăsați în urmă și sunt văzuți că o povară a societății de care trebuie să scăpăm", a mai declarat Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de Coordonare a Asociației Eco Ruralis.
