Salvaţi Copiii cere o mai bună protecţie a copilului în faţa agresiunilor sexuale
Cu toate că, anual, în ţara noastră se înregistrează aproape 800 de fete sub 15 ani care devin mame, conform rapoartelor anuale ale Ministerului Public, sunt trimişi în judecată doar între 200 şi 300 de inculpaţi pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor.
12 Mai 2021, 09:42
În România, subraportarea abuzului sexual comis asupra copiilor a atins 'un nivel acut', sistemul de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului identifică sau primeşte sesizări pentru doar 1.000 de cazuri anual, menţionează Salvaţi Copiii.
Salvaţi Copiii România cere Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului modificări legislative pentru o mai bună protecţie a copilului în faţa agresiunilor sexuale.
Organizaţia precizează ca a trimis propunerile, însoţite de un document cu explicaţii, date statistice, analize ale principiilor de dezvoltare socio-emoţională a copilului şi argumente socio-juridice.
Salvaţi Copiii consideră că trebuie clarificate de urgenţă reglementările penale cu privire la infracţiunile de viol şi act sexual cu un minor, pentru o practică unitară şi coerentă a instanţelor judecătoreşti, aşa cum solicită Consiliul Europei încă din 2016.
De asemenea, organizaţia crede că se impune modificarea legislaţiei electorale pentru a preveni situaţiile în care candidaţii condamnaţi pentru fapte penale grave comise asupra copiilor ar putea deveni reprezentanţi şi factori de decizie ai comunităţilor lor.
Salvaţi Copiii informează că demersul său mai vizează înăsprirea pedepselor prevăzute pentru proxenetism, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, folosirea prostituţiei infantile, proxenetism, viol, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor şi racolarea minorilor în scopuri sexuale, dat fiind 'numărul neobişnuit de mare' de decizii ale instanţelor judecătoreşti cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Organizaţia mai vrea includerea în legislaţia românească a măsurilor care, prin derogare de la articolele 5(1) şi 6(1) ale Directivei Europene E-Privacy (2002/58/CE), să oblige furnizorii de servicii de comunicaţii electronice (serviciile de e-mail şi mesagerie bazate pe web) să detecteze, să elimine şi să raporteze online abuzurile sexuale asupra copiilor, acoperind, de asemenea, situaţiile de ademenire de către un adult a unui copil pentru a fi supus abuzurilor sexuale.
Deoarece abuzurile sexuale sunt dificil de identificat şi solicită o legislaţie clară, eficientă şi în acord total cu principiul interesului superior al copilului, crearea de instituţii adecvate şi pregătirea specialiştilor în acest domeniu reprezintă condiţia respectării drepturilor fundamentale ale copiilor.
Sunt numeroase rapoartele şi cercetările care arată o exacerbare a fenomenului de abuz sexual în 2020, anul pandemiei de COVID-19 , cu o creştere constatată în această perioadă şi în ceea ce priveşte cererea din mediul online de materiale care conţin forme de abuz sexual asupra copiilor.
Asumându-şi consolidarea măsurilor în prevenirea şi combaterea abuzului şi exploatării sexuale, multe state din Uniunea Europeană decid modificarea politicii lor penale cu privire la sancţionarea abuzului sexual, atât prin creşterea pedepselor, cât şi prin inserarea în legislaţie a unor noi infracţiuni care vizează copiii sub 14 sau 15 ani, care nu pot oferi un consimţământ real pentru întreţinerea de relaţii sexuale.
Astfel, autorităţile din Germania şi Franţa, ţări în care în perioada pandemiei de COVID-19 a crescut numărul cazurilor de abuz sexual, au decis mărirea pedepselor aplicate agresorilor sexuali, a adăugat Salvaţi Copiii, citata de Agerpres.
Foto: pixabay
