Sistemul de pensii din România, afectat de inegalităţi structurale, pensii speciale, pensionare anticipată nejustificată
Sistemul de pensii din România este afectat de inegalităţi structurale, de existenţa pensiilor speciale, de practicile de pensionare anticipată nejustificată, arată o analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice.
01 Februarie 2024, 11:27
În ultimele două decenii, sistemul public de pensii a funcţionat constant cu deficit, contribuind la deficitul bugetar al guvernului şi crescând datoria publică explicită, spun autorii cercetării, citati de Agerpres.
'Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată. Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia. Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024. Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice', a afirmat lectorul Christian Năsulea.
'Pentru 2022, deficitul sistemului public de pensii a fost de 15% din contribuţiile colectate. Aceasta include deficitul contabil (892 milioane lei) şi subvenţiile din bugetul general al statului (11.938,2 milioane lei)', mai arată studiul.
Totodată, analiza detaliată evidenţiază faptul că sistemul actual de pensii din România este predominant unul redistributiv, ceea ce înseamnă că el depinde în mare măsură de contribuţiile curente ale angajaţilor actuali pentru a plăti pensiile actuale.
Acest model prezintă riscuri semnificative, în special în contextul unui climat demografic schimbător şi al unei populaţii îmbătrânite.
În acest context, raportul propune mai multe recomandări pentru reformarea sistemului de pensii. O sugestie majoră este tranziţia mai rapidă şi mai amplă către un sistem bazat pe capitalizare, care ar permite acumularea de rezerve financiare pentru pensionarii viitori.
De asemenea, studiul încurajează adoptarea de măsuri pentru stimularea investiţiilor private în pensii, ceea ce ar oferi o mai mare flexibilitate şi siguranţă financiară pentru viitorii pensionari.
Un alt aspect critic abordat în studiu este necesitatea îmbunătăţirii transparenţei şi responsabilităţii în cadrul sistemului.
Raportul sugerează că toate obligaţiile financiare, fie că sunt explicite sau implicite, ar trebui să fie reflectate corect în finanţele publice, pentru a asigura o imagine realistă a sănătăţii financiare a sistemului.
În context, autorii studiului prezintă '5 lucruri care trebuie făcute urgent', primul pe listă fiind: eliminarea excepţiilor de la contribuţiile pentru Pilonul 2.
Studiul a fost realizat în perioada octombrie - decembrie 2023 de Institutul European pentru Studii Economice, cu sprijinul EPICENTER.
Institutul European pentru Studii Economice a finalizat un studiu amplu despre sistemul de pensii din România, într-o încercare de a aduce lumină asupra complexităţilor şi a provocărilor cu care se confruntă acesta.
Raportul, creat de specialiştii Christian Năsulea, Radu Nechita şi Diana Florentina Năsulea, oferă o perspectivă profundă asupra structurii şi funcţionării sistemului, precum şi asupra impactului acestuia asupra economiei şi societăţii româneşti.
