Cum arată deflaţia în China? Micul dejun costă aproximativ 2 lei

Deflaţia este fenomenul opus al inflaţiei, în care nivelul general al prețurilor pentru bunuri și servicii scade în mod constant, într-o perioadă semnificativă de timp.

Acest lucru înseamnă că moneda unei țări câștigă putere de cumpărare pe măsură ce produsele și serviciile devin mai ieftine.

Deflația poate avea efecte semnificative asupra economiei. În timp ce scăderea prețurilor poate părea avantajoasă pentru consumatori la prima vedere, deflația persistentă poate duce la o serie de consecințe negative.

La prima vedere, acest fenomen pare un lucru bun pentru puterea de cumpărare însă pentru o economie deflaţia este o ameninţare, deoarece în loc să cheltuie consumatorii amână achiziţiile în speranţa că preţurile vor scădea şi mai mult.

Din cauza lipsei cererii, companiile sunt constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi discounturi pentru a-şi mai reduce din stocuri, în timp ce îngheaţă angajările sau chiar fac concedieri. Economiştii vorbesc în această situaţie de un cerc vicios.

'Multe oferte bune şi ieftine au apărut în timpul pandemiei. Nu toate durează. Însă sunt tot timpul noi reduceri, trebuie doar să le găseşti', spune Gao Yi, un pensionar în vârstă de 71 de ani care împarte micul dejun împreună cu nepotul său în unul dintre cele 160 de restaurante ale lanţului Nanchengxiang din capitala Chinei.

Apetitul redus al consumatorilor a dat naştere unui război al preţurilor între lanţurile de restaurante cu preţuri accesibile din China, care potrivit analiştilor ar putea să pună presiune asupra micilor firme care se chinuie să ţină pasul cu reducerile oferite de marii jucători.

În plus, aşa cum a dovedit-o Japonia în anii 90, dacă deflaţia se prelungeşte poate afecta creşterea economică.

'Este nevoie de oferte bune pentru ca clienţii să îţi treacă pragul aşa că este o presiune foarte mare asupra firmelor să găsească marje de profit', spune Ben Cavender, director la firma de cercetare China Market Research Group din Shanghai.

Spre deosebire de occidentali, chinezii au fost lăsaţi să se descurce singuri din punct de vedere financiar în timpul pandemiei, sprijinul guvernamental fiind direcţionat în principal spre companiile din sectorul manufacturier. Odată cu ridicarea restricţiilor nu a avut loc o explozie a consumului aşa cum se aşteptau unii economişti.

În contextul în care salariile şi pensiile nu se modifică, iar piaţa muncii este extrem de incertă, apetitul pentru cheltuieli este limitat iar într-o economie care abia creşte, încrederea este la un nivel redus.

'Strategiile de reduceri, oferirea consumatorilor mai multă valoare pentru aceiaşi bani, se potrivesc cu situaţia economică actuală' spune Zhu Danpeng, analist la Guangdong Provincial Food Safety Promotion Alliance.

Joi, restaurantul Nanchengxiang din zona centrală a capitalei chineze era plin şi a fost aşa în fiecare dimineaţă de la introducerea ofertei de mic dejun pentru trei yuani, în luna mai, potrivit personalului din restaurant.

Xishaoye, o franciză de burgeri din Beijing, a lansat o campanie de promovare a unor oferte, personalul precizând că la unele produse preţurile au fost reduse până la 10 yuani.

La rândul său, Yum China, operatorul KFC din China, încearcă să atragă clienţii cu un meniu compus din burger, snack şi o băutură, care costă 19,9 yuani.

'Traficul a revenit, dar cheltuielile pe persoană au scăzut. În mintea noastră pandemia pare ceva care s-a întâmplat cu mult timp în urmă. În realitate nu este aşa. Oamenii au nevoie de timp să se obişnuiască', spune Joey Wat, directorul general de la Yum China.

Spre deosebire de principalele economii ale lumii care se luptă cu inflaţia, China s-a întors la deflaţie pentru prima dată în ultimii doi ani.