"Bărâna doamnă"şi istoria să revărsată în adâncul Mării Negre. 8 lucruri mai puţin cunoscute despre Dunăre
Grigore Antipa spunea că este „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat ţara noastră”. Iar de frumuseţea şi de bogăţia sa nu se bucură numai România, ci o mare parte a bătrânului continent.
10 Decembrie 2018, 18:47
Străbate demnă şi măreaţă jumătate de Europă, mai exact 2.850 de kilometri, lăsând în urma sa o floră și faună de o frumuseţe rar întâlnită, exotică pe alocuri. În drumul său din Munții Pădurea Neagră până la Marea Neagră, Dunărea oferă peisaje care îți taie respirația.
De mii de ani, “batrâna doamnă” a adunat în drumul său pe cărarea timpului file întregi de istorie şi legendă pe care le poartă cu demnitate până la Marea Neagră, în adâncul căreia le “pierde” pentru eternitate.
Iată câteva lucruri mai puţin cunoscute despre Dunăre care, odată descoperite ne fac să o iubim şi mai mult.
1. Fluviul este singurul din Europa care curge de la vest la est, cele mai multe ape curgătoare având un curs de la nord la sud.
2. Dunărea era numită de grecii antici Istru, Istros, Hister sau Danaistru, în timp ce romanii foloseau hidronimul Danubius, adică Zeul Fluviilor. În timpul împăratului Caesar, Dunărea era cunoscută sub numele de Donaris.
3. Cu un debit mediu de peste 7.250 metri cubi pe secundă, Dunărea este al 28-lea fluviu de pe glob din punct de vedere al debitului. Valorile maxime ale debitului s-au înregistrat în 1942 şi 1996, când Dunărea a avut un debit de circa 15.900 metri cubi pe secundă.
4. Fluviul s-a format în urmă cu circa un milion de ani, la începutul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni. Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră sub forma a două râuri (Brigach şi Breg), care se unesc în oraşul Donaueschingen, în curtea unui castel.
5. Dunărea are peste 70 de afluenţi doar pe teritoriul României, fluviul colectând majoritatea râurilor din ţara noastră. Anual, Dunărea transportă câteva zeci de milioane de tone de aluviuni.
6. Apolodor din Damasc a avut nevoie de doar doi ani pentru a construi primul pod peste Dunăre. Cu o lungime de circa 1.135 metri şi o înălţime de 12 metri, construcţia a avut un rol decisiv în cucerirea Daciei, înlesnind trecerea trupelor romane pe teritoriul regelui Decebal. Al doilea pod peste Dunăre a fost construit în timpul împăratului Constantin cel Mare, în anul 328. Podul avea o lungime de peste 2.000 de metri şi făcea legătura între cetatea Sucidava şi satul bulgăresc Ghiden. Alte două poduri au fost construite pe Dunăre în a doua jumătate a secolului al XX-lea, podul de la Giurgiu şi Calafat Vidin.
7. Dunărea a fost enunţată în catrenele lui Nostradamus ”În Dunăre şi Rhin va veni să bea/ Camila cea mare, şi nu e pocainţă/Ronul va tremura mai tare decât Valea Loarei/ Şi în apropiere de Alpi, Cocosul îi va ruina”, scria în urmă cu mai bine de 500 de ani celebrul Nostradamus. Catrenul a devenit de actualitate în vara acestui an, pe fondul invaziei imigranților din statele arabe. Cei care au interpretat profeţia susţin că Nostradamus o oferit indicii despre recenta criză a refugiaţilor, zeci de mii de locuitori ai ţărilor arabe ajungând inclusiv pe teritoriul Germaniei, statul de unde izvorăşte Dunărea.
8. Bătrânul fluviu este locul de veci a mii de români. În perioada comunistă, mii de români care au încercat să treacă granița în fosta Iugislavie au sfârșit tragic. Unii dintre fugarii care au visat o lume liberă au ajuns în închisorile comuniste, alții au murit sub ploaia de gloanțe a grănicerilor sau înecați. Date estimative arată că cel puțin 15 000 de români au încercat să treacă ilegal frontiera în ultimul deceniu de dictatură comunistă.
