Păsările tropicale, victime ale căldurilor extreme

Intensificarea căldurilor extreme 'a provocat o reducere de 25-38%' a populaţiilor de păsări tropicale între 1950 şi 2020, comparativ cu un scenariu în care schimbările climatice nu ar fi avut loc, concluzionează autorii acestei cercetări, oameni de ştiinţă din Europa şi Australia.
'Concluziile sunt destul de severe', a comentat pentru AFP autorul principal al studiului, Maximilian Kotz, de la Centrul naţional de supercalculatoare din Barcelona şi de la Institutul de cercetare a climei din Potsdam (PIK).
El subliniază că păsările din regiunile tropicale se confruntă în prezent, în medie, cu 30 de zile de căldură extremă pe an, faţă de doar trei în perioada 1940-1970. Comunitatea ştiinţifică consideră că schimbările climatice provocate de activitatea umană fac valurile de căldură mai intense şi mai probabile în întreaga lume.
'Aceasta are consecinţe foarte importante asupra modului în care gândim conservarea biodiversităţii: protejarea habitatelor neatinse este esenţială, însă fără a aborda schimbările climatice, ea nu va fi suficientă pentru salvarea păsărilor', a subliniat el.
'Acest studiu arată cât de complex este să atenuăm schimbările climatice şi pierderile de biodiversitate', a declarat pentru AFP Aimee Van Tatenhove, de la laboratorul de ornitologie al Universităţii Cornell (SUA), 'surprinsă' de amploarea cifrelor anunţate.
'Este un memento important al faptului că trebuie să continuăm să examinăm diferitele cauze ale declinului populaţiilor şi să aplicăm aceste concluzii în iniţiativele de conservare', a adăugat cercetătoarea, care nu a participat la studiu.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de ştiinţă au analizat date privind peste 3.000 de populaţii de păsări din întreaga lume şi au folosit modele statistice pentru a izola efectele fenomenelor meteorologice extreme de alţi factori.
Circa jumătate din speciile de păsări trăiesc în regiunile tropicale bogate în biodiversitate. Aceste păsări cu penaj colorat aduc beneficii esenţiale ecosistemelor, de pildă prin dispersarea seminţelor plantelor.
Însă păsările din aceste zone ar putea fi deja 'aproape de limitele' de toleranţă la temperaturi ridicate, care pot provoca insolaţii (hipertermie) sau deshidratare, avertizează autorii.
Cercetătorii nu oferă cifre pe specii de păsări, însă citează, spre exemplu, un studiu anterior care a documentat declinul unora dintre acestea, precum Onychorhynchus coronatus, Chloroceryle inda sau Trogonus rufus, într-o pădure din Panama.
Un studiu publicat în 2017 arătase, de asemenea, cum unii colibri tropicali sunt nevoiţi să caute umbra pentru a-şi regla temperatura în faţa căldurii extreme, în loc să caute nectarul vital pentru supravieţuirea lor.
Episoadele de căldură extremă, a căror frecvenţă creşte, reprezintă deci ameninţarea principală, mai mare decât creşterea medie a temperaturilor sau modificările precipitaţiilor - alte aspecte ale schimbărilor climatice provocate de om, notează studiul.
Declinul populaţiilor de păsări la nivel global este legat şi de alţi factori deja documentaţi în numeroase cercetări, cum ar fi speciile invazive, pierderea habitatului prin defrişări pentru agricultură intensivă, utilizarea pesticidelor sau vânătoarea.
Însă concluziile studiului 'pun sub semnul întrebării perspectiva conform căreia presiunile directe exercitate de om au fost până acum principala cauză a impactului negativ asupra populaţiilor de păsări, mai degrabă decât schimbările climatice, în regiunile tropicale', insistă autorii.
'Defrişările au un impact evident', în timp ce 'efectele imediate ale temperaturilor extreme sunt mai greu de observat' şi necesită analiza unor seturi de date pe termen lung, a explicat Aimee Van Tatenhove.
Însă toate aceste fenomene trebuie înţelese, subliniază specialista: 'de ce să ne concentrăm pe un singur factor, când sunt atât de mulţi care împing speciile spre extincţie?', adaugă ea.AGERPRES