Pescuitul în ape adânci va fi eliminat în toate zonele marine protejate până în 2030

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, pachetul include patru elemente: o comunicare privind tranziţia energetică în sectorul pescuitului şi acvaculturii din UE; un plan de acţiune privind protejarea şi refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil şi rezilient; o comunicare privind politica comună în domeniul pescuitului de astăzi şi de mâine şi un raport privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură.

Principalele obiective ale acestor măsuri sunt promovarea utilizării unor surse de energie mai curate şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili, precum şi micşorarea impactului sectorului asupra ecosistemelor marine. Acţiunile propuse vor fi întreprinse treptat pentru a ajuta sectorul să se adapteze. Un 'Pact pentru pescuit şi oceane' va sprijini, de asemenea, implementarea deplină a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), în coordonare cu statele membre şi cu părţile interesate din domeniul pescuitului, inclusiv cu pescarii, organizaţiile de producători, consiliile consultative regionale, societatea civilă şi oamenii de ştiinţă. În centrul propunerilor se află, de asemenea, obiectivul de a face din acest sector un loc de muncă atractiv pentru generaţiile mai tinere.

'Dorim să instituim un 'Pact pentru pescuit şi oceane,' în cadrul căruia să colaborăm cu toate părţile interesate pentru a ajunge la un pescuit sustenabil şi rezilient, pentru a proteja şi a reface ecosistemele noastre marine, pentru a face acest sector profitabil şi pentru a consolida securitatea noastră alimentară pe termen lung. Propunem acţiuni concrete de refacere a ecosistemelor marine şi de reducere a impactului activităţilor de pescuit asupra mediului marin, răspunzând astfel şi angajamentelor asumate de UE în acordul istoric la care s-a ajuns la COP15 de la Montreal cu privire la un nou cadru mondial pentru biodiversitate. Promovăm, de asemenea, o tranziţie energetică pentru a ajuta sectorul să îşi adapteze navele şi echipamentele, să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi să treacă la surse de energie regenerabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon', a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit,Virginijus Sinkevicius.

Potrivit Executivului comunitar, dependenţa actuală a sectorului de combustibilii fosili nu este doar nesustenabilă din punct de vedere ecologic, ci şi vulnerabilă la creşterea preţurilor la energie. Odată cu creşterea preţurilor la combustibili în 2021 şi 2022, multe nave au rămas în port, iar sectorul a avut nevoie de sprijin financiar, deoarece o mare parte a flotei de pescuit a UE nu a putut să acopere costurile operaţionale. În mod similar, acvacultura a fost expusă la preţuri mai mari atât la combustibili, cât şi la hrana pentru animale. Sectorul a beneficiat de sprijin financiar din partea UE.

Comisia Europeană a propus marţi reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi luarea de măsuri către un sector al pescuitului şi acvaculturii neutru din punct de vedere climatic, în conformitate cu una dintre ambiţiile Pactului verde european de a atinge neutralitatea climatică în UE până în 2050. Comisia propune măsuri de sprijinire a sectorului în accelerarea tranziţiei sale energetice, prin îmbunătăţirea eficienţei combustibililor şi trecerea la surse de energie regenerabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

De asemenea, Comisia a prezentat un plan de acţiune pentru mediul marin pentru a consolida contribuţia PCP la obiectivele de mediu ale UE şi pentru a reduce impactul negativ al activităţilor de pescuit asupra ecosistemelor marine, în special prin perturbarea fundului mării, capturile accidentale de specii sensibile şi efectele asupra lanţurilor trofice marine. Un mediu marin sănătos, cu stocuri de peşte sănătoase şi o biodiversitate bogată, este singura modalitate de a asigura un viitor prosper pentru comunităţile pescăreşti din UE pe termen mediu şi lung.

Planul de acţiune contribuie la implementarea Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 şi a angajamentului său de a proteja în mod legal şi eficace 30% din mările noastre, cu protejarea strictă a unei treimi din acestea. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Comisia invită statele membre să ia măsuri de conservare în domeniul pescuitului pentru a proteja şi a gestiona în mod eficace zonele marine protejate, conform unui calendar clar definit. Aceste eforturi ar trebui să includă protejarea zonelor de reproducere şi de creştere a peştilor, reducerea ratelor de mortalitate a peştilor şi refacerea zonelor principale pentru speciile şi habitatele sensibile.

Planul vizează totodată reducerea impactului pescuitului asupra fundului mării. Protejarea şi refacerea de urgenţă a habitatelor de pe fundul mării în zonele marine protejate este esenţială, având în vedere importanţa acestora ca puncte critice ale biodiversităţii marine a UE, precum şi importanţa carbonului albastru din habitatele marine pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, Comisia invită statele membre să propună recomandări comune şi să ia măsuri la nivel naţional de eliminare treptată a pescuitului mobil de fund în toate zonele marine protejate până cel târziu în 2030 şi de interzicere a acestui tip de pescuit în toate zonele marine protejate nou înfiinţate. Primele măsuri de protejare a fundului mării şi a speciilor marine ar trebui luate deja, în temeiul Directivei Habitate, până în martie 2024 pentru siturile Natura 2000.

Planul de acţiune propune, de asemenea, acţiuni de creştere a selectivităţii uneltelor şi practicilor de pescuit şi de reducere a capturilor accidentale de specii ameninţate, stabilind un calendar pentru a ajuta statele membre să acorde prioritate speciilor care necesită cea mai mare protecţie.

În 2020, existau 124.630 de angajaţi în sectorul pescuitului comercial şi 57.000 în sectorul acvaculturii din UE. Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) urmăreşte să asigure sustenabilitatea ecologică, economică şi socială pe termen lung a pescuitului şi acvaculturii; disponibilitatea aprovizionării cu alimente; şi un nivel de trai echitabil pentru comunităţile pescăreşti şi de acvacultură.

Foto: pixabay