A fost descoperită cea mai veche urmă a bacteriei ciumei, care datează de acum 5.500 de ani
Un studiu pe scară largă al bolilor umane care existau în urmă cu 37.000 de ani a identificat bacteriile, virusurile şi paraziţii dăunători care i-au afectat pe oameni timp de milenii, găsind totodată prima dovadă a bacteriei ciumei, ce are o vechime de aproximativ 5.500 de ani, informează DPA.
10 Iulie 2025, 12:45
Studiul a cartografiat un întreg catalog de boli infecţioase prin analizarea ADN-ului extras din oase şi dinţi de la 1.313 indivizi care au trăit în Europa şi Asia (Eurasia) de la începutul Epocii Pietrei, în urmă cu aproximativ 12.500 de ani, până în urmă cu aproximativ 200 de ani - cel mai vechi eşantion datând din urmă cu 37.000 de ani.
Cercetătorii au descoperit că primele dovezi ale bolilor zoonotice - boli transmise de la animale la oameni - datează de acum aproximativ 6.500 de ani şi că aceste afecţiuni au devenit mai răspândite aproximativ 1.500 de ani mai târziu.
'Am bănuit de mult timp că tranziţia către agricultură şi creşterea animalelor a deschis uşa unei noi ere a bolilor - acum ADN-ul ne arată că acest lucru s-a întâmplat cu cel puţin 6.500 de ani în urmă', a declarat profesorul Eske Willerslev, de la universităţile Cambridge şi Copenhaga.
'Aceste infecţii nu au provocat doar îmbolnăviri - este posibil să fi contribuit la prăbuşirea populaţiei, la migraţie şi la adaptarea genetică', a adăugat cercetătorul danez.
Studiul a detectat cea mai veche urmă genetică din lume de Yersinia pestis, bacteria ciumei, într-un eşantion care datează de acum 5.500 de ani. Se estimează că ciuma a ucis între un sfert şi jumătate din populaţia Europei în timpul Evului Mediu.
'Este pur şi simplu cel mai vechi exemplu de ciumă pe care l-am văzut până acum', a declarat Frederik Seersholm de la Universitatea din Copenhaga.
'Când te uiţi la această descoperire, poţi vedea cu adevărat cum ciuma a evoluat de-a lungul timpului către versiunea pe care o cunoaştem din timpul 'Morţii Negre' - pandemia de ciumă care a lovit Europa în perioada 1346-1353 şi care, în unele locuri, a ucis până la 40% din populaţie', a adăugat el.
De asemenea, au fost găsite urme de difterie în urmă cu 11.000 de ani, hepatită B în urmă cu 9.800 de ani şi malarie în urmă cu 4.200 de ani. În total, cercetătorii au identificat 214 agenţi patogeni umani cunoscuţi la oamenii preistorici din Eurasia.
Studiul a fost publicat miercuri în revista Nature.
Profesoara Astrid Iversen de la Universitatea din Oxford a declarat că zoonozele 'au luat amploare' în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.
'Zoonozele au devenit pentru prima dată o problemă majoră pentru oameni atunci când am început să ţinem animalele împreună în turme mari şi să trăim aproape de aceste animale', a declarat Astrid Iversen.
'Acest lucru a însemnat că animalele se puteau infecta mai uşor între ele şi că riscul ca acestea să infecteze oamenii a crescut', a explicat ea.
Principalul autor al studiului, Martin Sikora, cercetător la Universitatea din Copenhaga, a declarat că înţelegerea modului în care bolile au evoluat în trecut 'ne poate ajuta să ne pregătim pentru viitor'.
Eske Willerslev s-a declarat de acord cu acest punct de vedere, întrucât cartografierea bolilor antice poate ajuta la dezvoltarea vaccinurilor din zilele noastre.
'Poţi vedea când un virus şi o bacterie au suferit mutaţii, cum au suferit mutaţii, cât de repede s-a schimbat genomul - şi care mutaţii par să fi fost deosebit de semnificative. Mutaţiile care au avut succes în trecut sunt susceptibile să reapară', a explicat Eske Willerslev. AGERPRES
