Ascultă Radio Antena Satelor Live

Astronomii au descoperit o planetă cu mult prea mare pentru steaua ei

Cel mai comun tip de stea din galaxia noastră, Calea Lactee, se numeşte pitică roşie - mult mai mică şi mai puţin luminoasă decât Soarele.

Astronomii au descoperit o planetă cu mult prea mare pentru steaua ei
Foto: pixabay

01 Decembrie 2023, 09:17

Aceste stele - sau cel puţin aşa se credea - pur şi simplu nu sunt suficient de mari pentru a ţine în jurul lor planete mult mai mari decât Pământul. Cu toate acestea, descoperirea unei planete cu o masă de cel puţin 13 ori mai mare decât cea a Pământului, care orbitează foarte aproape de o pitică roşie cu o masă de numai 11% din cea a Soarelui, i-a făcut pe astronomi să se întoarcă la masa de desen şi la teoria formării planetelor, care implică acest tip de stea predominant. Raportul de masă dintre această planetă şi steaua sa este de peste 100 de ori mai mare decât cel dintre Pământ şi Soare. "Am descoperit o planetă care este prea masivă pentru steaua sa", a declarat astronomul Suvrath Mahadevan de la Universitatea Penn State din Statele Unite, unul dintre conducătorii studiului publicat săptămâna aceasta în revista "Science". Steaua, numită LHS 3154, este relativ aproapiată de Pământ, la aproximativ 50 de ani lumină. Un an-lumină este distanţa pe care lumina o parcurge într-un an, 9,5 trilioane de km. Soarele este de aproximativ o mie de ori mai luminos decât această stea. "Este aproape o stea", a declarat astronomul Gu?mundur Stefánsson de la Universitatea Princeton, autorul principal al studiului. "Are o masă puţin peste pragul de susţinere a fuziunii hidrogenului pentru a fi considerată o stea". Planeta din jurul piticei roşii, numită LHS 3154 b, orbitează la aproximativ 2,3% din distanţa orbitală a Pământului faţă de Soare, învârtindu-se în jurul stelei sale la fiecare 3,7 zile. Este mult mai aproape chiar şi decât planeta Mercur, cea mai apropiată de Soare din sistemul nostru solar. Planeta ar putea fi similară ca mărime şi compoziţie cu Neptun, cea mai mică dintre cele patru planete gazoase din sistemul nostru solar, diametrul lui Neptun fiind de aproximativ patru ori mai mare decât cel al Pământului. Metoda folosită pentru a studia planeta nu le-a permis cercetătorilor să îi măsoare diametrul, dar aceştia bănuiesc că acesta este de aproximativ trei sau patru ori mai mare decât cel al Pământului. Neptun, care nu are o suprafaţă solidă, posedă o atmosferă dinamică, formată în principal din hidrogen şi heliu, deasupra unei mantale formate în principal din amoniac şi apă şi un miez solid. Pe baza compoziţiei sale probabile asemănătoare cu cea a lui Neptun şi a apropierii de steaua sa, este puţin probabil ca planeta LHS 3154 b să susţină viaţa, a declarat Gu?mundur Stefánsson. Stelele se formează atunci când aglomerări dense de gaz şi praf interstelar se prăbuşesc sub propria atracţie gravitaţională. Odată ce o stea se naşte în centrul unui astfel de nor, materialul rămas formează în jurul ei un disc rotitor care alimentează creşterea stelară şi adesea dă naştere la planete. Aşadar, de ce nu ar putea o pitică roşie să aibă în apropiere o planetă de mărimea celei nou descrise? "Discul de formare a planetelor din jurul stelelor reprezintă doar o mică fracţiune din masa stelară şi este de aşteptat ca aceasta să crească odată cu această masă. Aşadar, o stea cu masă foarte mică ar trebui să aibă un disc care să aibă, de asemenea, o masă mică. Un astfel de disc nu ar trebui să fie suficient de greu pentru a da naştere planetei pe care am descoperit-o", a declarat Suvrath Mahadevan. "Această planetă ridică întrebări cu privire la modul în care se formează planetele în jurul stelelor cu masa cea mai mică, deoarece anterior se credea că astfel de stele sunt în primul rând capabile să formeze doar planete mici, cu o masă similară cu cea a Pământului", a declarat Gu?mundur Stefánsson. Cercetătorii au descoperit LHS 3154 b prin detectarea unei subtile oscilaţii a stelei gazdă, cauzată de efectele gravitaţionale ale planetei în timpul orbitei sale. Ei au folosit un instrument numit Habitable Zone Planet Finder (HPF), construit de o echipă condusă de Suvrath Mahadevan, pe telescopul Hobby-Eberly de la Observatorul McDonald al Universităţii din Texas. Acesta a fost conceput pentru a găsi planete care orbitează în jurul unor stele relativ reci şi care au potenţialul de a avea apă lichidă pe suprafaţa lor, un factor cheie pentru viaţă. "Pe măsură ce construim noi instrumente şi pe măsură ce precizia măsurătorilor noastre creşte, vedem universul în moduri noi şi neaşteptate", a spus Suvrath Mahadevan. "Am construit HPF pentru a detecta planete terestre în jurul acestor stele reci. Această descoperire este o altă descoperire din fluxul constant de surprize care arată cât de mult mai avem de învăţat despre planete şi formarea planetelor", a mai spus el.

RADOR

Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc
Stiinta 06 Februarie 2024, 20:04

Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc

Peste 80 de urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, au fost găsite pe litoralul de nord al Marocului şi sunt...

Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc
Un nou tratament împotriva cancerului bazat pe un anticorp modificat
Stiinta 19 Ianuarie 2024, 15:44

Un nou tratament împotriva cancerului bazat pe un anticorp modificat

Oamenii de ştiinţă israelieni au dezvoltat un nou anticorp care creează un răspuns imunitar puternic împotriva cancerului, a...

Un nou tratament împotriva cancerului bazat pe un anticorp modificat
O descoperire arheologică ar putea rescrie istoria Braziliei
Stiinta 13 Ianuarie 2024, 22:03

O descoperire arheologică ar putea rescrie istoria Braziliei

Muncitorii care tocmai începuseră lucrările pe un şantier din nord-estul Braziliei au descoperit mai multe oseminte umane şi...

O descoperire arheologică ar putea rescrie istoria Braziliei
O imensă reţea de oraşe antice a fost descoperită în Amazonia
Stiinta 13 Ianuarie 2024, 01:46

O imensă reţea de oraşe antice a fost descoperită în Amazonia

Oamenii de ştiinţă au descoperit în pădurea tropicală amazoniană o vastă reţea de oraşe dens populate, vechi de 2.500 de ani,...

O imensă reţea de oraşe antice a fost descoperită în Amazonia
Știți care sunt diferențele dintre bărbați și femei?
Stiinta 12 Ianuarie 2024, 19:02

Știți care sunt diferențele dintre bărbați și femei?

Bărbații și femeile sunt despărțiți doar de un mic cromozom. Cu toate acestea, există diferențe majore în modul în care...

Știți care sunt diferențele dintre bărbați și femei?
Cercetătorii afirmă că au găsit "cheia" care ar putea preveni cancerul de sân
Stiinta 11 Ianuarie 2024, 11:45

Cercetătorii afirmă că au găsit "cheia" care ar putea preveni cancerul de sân

Cercetătorii spun că au găsit "cheia" care ar putea duce la noi tratamente pentru cancerul de sân şi chiar la prevenirea...

Cercetătorii afirmă că au găsit "cheia" care ar putea preveni cancerul de sân
India lansează o misiune de studiere a găurilor negre
Stiinta 01 Ianuarie 2024, 11:38

India lansează o misiune de studiere a găurilor negre

Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) a lansat cu succes, luni, o misiune de studiere a găurilor negre, transmite...

India lansează o misiune de studiere a găurilor negre
Semnalele chimice ale furnicilor ar putea fi utilizate pentru alungarea căpuşelor (studiu)
Stiinta 27 Decembrie 2023, 16:11

Semnalele chimice ale furnicilor ar putea fi utilizate pentru alungarea căpuşelor (studiu)

Căpuşele, o pradă uşoară pentru furnici, pot detecta apropierea acestora datorită unor semnale chimice, potrivit unui studiu...

Semnalele chimice ale furnicilor ar putea fi utilizate pentru alungarea căpuşelor (studiu)